Criza financiară de acum câțiva ani a lovit Valea Jiului, iar zona nu a găsit încă soluțiile optime pentru redresare. Așa arată un raport al Ministerlui Economiei.

“În urmă cu circa 15 ani între centrele ce își mențineau încă statutul de monoindustrial ieșeau în evidență cele din județele Hunedoara și Gorj, în special cele din bazinele carbonifere Valea Jiului și Motru-Rovinari. La polul opus, au dispărut din categoria orașelor monoindustriale cele din județe Dâmbovița, Prahova, Brașov (excepții fiind Plopeni și Victoria)”, arată un document al Ministerului Energiei.

Mai mult, cei de la Ministerul Economiei subliniază că eliminarea subvențiilor a accentuat problemele Văii Jiului și nu numai ducând la creșterea șomajului, dar și la scăderea numărului de locuitori.

“După recesiunea economică, datele statistice privind ocuparea populației arătau o micșorare semnficativă a numărului de orașe monoindustriale, rămânând în această categorie doar: Mioveni, Borsec, Cugir, Pâncota, Țicleni. Existau studii care menționau și alte orașe mici și mijlocii ce păstrau un profil monoindustrial, ca de exemplu: Costești, Sânnicolau Mare (autovehicule și componente auto), Găești (echipamente electrocasnice), Victoria (produse chimice), Valea lui Mihai (încălțăminte), Târgu Lăpuș și Nehoiu (mobilă), Orșova și Mangalia (construcții navale), Cernavodă, Turceni și Rovinari (industrie energetică), Uricani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Petroșani, Petrila (minerit), Oțelu Roșu și Câmpia Turzii (metalurgie). Zonele fragile structural se caracterizau prin dependeța populației ocupate de o singură ramură/subramură a industriei grele sau chiar de o singură mare întreprindere generatoare de pierderi în economie”, mai arată ministerul.

Strategia statului este de a atrage investiții străine șI de a sprijini IMM-urile în vederea atragerii de fonduri europene.

[slideshow_deploy id=’17636′]