29 decembrie 2017. Mina Paroșeni. Ultima tonă de cărbună scoasă din subteranul minei marchează finalul activității unei dintre exploatările miniere considerată, în ultima jumătate de secol, drept cea mai modernă mină de cărbune din România.

Dupa 51 de ani de functionare neintreruptă, timp în care din adâncurile pămîntului s-au scos cu sudoarea frunții a mii de mineri, exact 26.981.394 tone de carbune, astăzi câteva sute de ortaci s-au adunat în curtea minei pentru a marca, în mod simbolic, punctul final al existenței acestei exploatări miniere din Valea Jiului, înainte de începerea procesului de închidere. Acțiunea a fost organizată la sediul unităţii de Sindicatul ”Huila” de la Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ).

„Chiar dacă nu reprezintă un motiv de sărbătoare, acest moment din istoria Minei Paroşeni trebuia marcat. Exploatarea de la Paroşeni a fost un etalon pentru mineritul din Valea Jiului, fiind una dintre puţinele cu un grad ridicat de mecanizare. De aceea şi galeriile de mină erau mai înalte pentru ca utilajele să poată avea loc. De asemenea, oamenii care lucrau aici erau bine pregătiţi”, a declarat, pentru AGERPRES, liderul Sindicatului „Huila”, Laszlo Domokos.

Potrivit acestuia, cei două sute de foşti mineri care au venit vineri la Paroşeni au fost invitaţi la gura puţului de mină, unde a fost pregătit un vagonet încărcat cu cărbune, pe care era scris „Mina Paroşeni – Decembrie 2017”, marcându-se astfel un ultim moment din activitatea de extracţie a exploatării de huilă.

Lucrările de amenajare pentru exploatarea din câmpul minier Paroșeni au început în anul 1963, iar deschiderea oficială a activității de producție s-a făcut la 7 octombrie 1966, odata cu scoaterea la suprafață a primului vagonet cu cărbune.

Istoria exploatării miniere de la EM Paroșeni consemnează de asemenea că, în anul 1968, a fost pus în funcție puțul auxiliar nr.1, după care s-au săpat galeriile transversale spre nord la orizonturile 575 si 425 pentru deschiderea straturilor 13 si 15 din blocurile I, II, III, IV , V si VI. Primul complex mecanizat a fost introdus la Paroșseni în anul 1970, în panoul 6155 din str.15, în scurt timp Mina de la Paroșeni devenind complet mecanizată și una dintre cele mai moderne din regiune.

De alfel, în anul 1975 aici s-a atins performanța ca intreaga productie extrasa sa fie transportată numai cu benzi de cauciuc până în siloz, de unde se extrăgea tot mecanizat, cu schipul.

La Mina Paroșeni au început să fie experimentate și primele complexe mecanizate de fabricație românească : C.M.A.-1 , C.M.A.- 2, C.M.A.- 2PH, C.M.A.- 5H. Acest lucru se întâmpla în 1977. Apoi, în anul 1983 s-a montat primul abataj de mare înălțime de tip „Klockner-Becorit” pentru strate cu înălțimi de 5,5 m, în panoul 1 str.5, bl. VI. În anul 1987, s-a modernizat stația de dispecerizare, iar în anul 1988, s-a pus în funcție o nouă stație de ventilatoare de tip V.O.K.D. 30 in 1988. În 1995 a fost dat in folosinta putul auxiliar nr.2 (de la cota 615 la cota 250) și în anul 1999 a fost pus in functie putul de aeraj din bl.VI.

Prin reorganizări succesive Exploatarea Minieră Paroșeni a devenit în 1977 Intreprinderea Miniera Paroșeni, pentru a redeveni exploatare dupa anul 1990, odata cu reorganizarea Combinatului Minier Valea Jiului.

Ceea mai importanta investiție de la Mina paroșeni a demarat însă în anul 2000, prin semnarea primului mare contract de investiții în sistemul termoenergetic „Proiectul Integrat Paroșeni” cunoscut și sub numele de „Proiectul ITOCHU-KOPEX” care s-a concretizat prin punerea în funcție a abatajului frontal panoul 1, str.3, bl.V, oriz.250, echipat cu un complex mecanizat modern.

Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la mina Paroșeni a obținut, pe parcursul existenței de peste o jumătate a secol a minei, o serie de rezultate în muncă remarcabile, consemnate rin acordarea mai multor diplome şi medalii, după cum urmează:

• 1976 Diploma de onoare şi locul IV;
• 1977 Ordinul Muncii cl. I;
• 1984 Ordinul Muncii cl. I;
• 1985 Ordinul muncii cl. I;
•  1987 Colectiv ,,Erou al Muncii Socialiste’’.

Din păcate, și aici munca grea a minerilor a generat, nu de puține ori, evenimente triste care au umbrit întreaga istorie a minei. De-a lungul anilor, la EM Paroșeni au fost consemnate câteva grave accidente de muncă, după cum urmează:

• în 9 septembrie 1982, într-o explozie de metan  şi-au pierdut viaţa 15 mineri.
• în data de 24 aprilie 1999 o aprindere de metan este soldată fără victime omenești, dar are ca şi consecinţă închiderea unui întreg bloc minier. 
• în decursul anilor au mai fost și alte nefericite accidente individuale de muncă, în care şi-au pierdut viaţa numeroşi mineri.

Vârful de activitate al Minei Paroșeni a fost consemnat în anul 1994, când aici lucrau aproape 2.800 de angajaţi. După 1 ianuarie 2018, la Mina Paroşeni vor mai lucra doar 241 de oameni ce vor fi angrenaţi în activităţile de închidere, recuperare şi ecologizare a exploatării.

Lucrul în abatajele din subteranul minelor Paroşeni şi Uricani, ambele din cadrul SNIMVJ, s-a oprit definitiv vineri, 22 decembrie, cele două exploatări de huilă din Valea Jiului urmând să intre în programul de ecologizare şi închidere stabilit în conformitate cu notificările transmise Comisiei Europene. Activitatea va continua în anii 2018 şi 2019 prin recuperarea şi scoaterea afară a echipamentelor care sunt în subteran şi pot fi valorificate. De asemenea, în următorii doi ani se vor pune în siguranţă zăcămintele de cărbune, vor fi drenate apele din galerii, astfel încât la finele anului 2019 şi începutul anului 2020 să poată fi oprită staţia principală de ventilatoare şi să se treacă la închiderea rampelor puţurilor şi a legăturilor subteranului cu suprafaţa. Ecologizarea terenurilor de la suprafaţă va începe în anul 2020.

[slideshow_deploy id=’20328′]