Grațiela Gavrilescu, ministrul propus al Mediului a afirmat, luni, în comisiile reunite de specialitate din Parlament, că un proiect privind înlocuirea timbrului de mediu nu este încă finalizat, dar că nu are în vedere o nouă penalitate sau o nouă taxă de înmatriculare pentru cei care vor să-şi cumpere o maşină second hand, ci doar ”să respirăm un aer mai curat”.

”Anul acesta, mi-am propus ca bugetul AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu, n.r.) să fie adoptat la finele lunii februarie – începutul lunii martie. Prin bugetarea din Fondul de Mediu vom avea fonduri pentru sistemele de instalaţii privind gestionarea deşeurilor. Cât priveşte timbrul de mediu, spun că, decât să ne grăbim să facem lucruri nu tocmai benefice, mai bine lucrăm cu paşi mai înceţi. Proiectul nu este încă finalizat. Nu ne dorim să punem o nouă penalitate sau o nouă taxă de înmatriculare pentru cei care vor să-şi cumpere o maşină second hand. Ne dorim doar să respirăm un aer mai curat. Vrem să facem o proiect responsabil pentru generaţiile viitoare”, a afirmat Gavrilescu.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Mediu, Graţiela Gavrilescu, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.

Membrii celor două comisii au avizat noul mandat cu 18 voturi pentru, 6 împotrivă şi nicio abţinere.

La jumătatea lunii decembrie 2017, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, declara că o înlocuire a timbrului de mediu ar putea avea loc în luna martie a anului 2018, înainte de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu.

*Ce se ştie până acum despre taxa auto 2018

Maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii. Ministrul a mai spus că vor fi trei criterii în funcţie de care va fi stabilită noua taxă: capacitatea cilindrică a autovehicului, norma de poluare şi cantitatea de emisii de dioxid de carbon a maşinii. O altă declaraţie despre noua taxă a venit de la preşedintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI) care a spus că aceasta se va aplica tuturor proprietarilor de autovehicule, indiferent dacă au achitat sau nu timbrul de mediu sau orice altă taxa auto la maşină.

„Se va plati anual, la fel ca şi impozitul auto sau RCA-ul. Noua taxă auto se va aplica în funcţie de gradul de poluare al autovehicului. Exemplu: maşinile cu normă de poluare Euro 1 sau Non Euro vor plăti o taxă anuală mare, estimată la 200 euro/an. Maşinile cu normă de poluare Euro 5 şi Euro 6 vor achita în jur de 50 euro/an. Cu cât vor apărea noi norme de poluare (Euro 7, Euro 8 etc.), aceste clase vor fi „premiate” cu o taxă mai mică, de 50 de euro/an, şi celorlalte clase de poluare le vor creşte taxele, fiind încadrate în categorii cu grad de poluare mai ridicat. Înseamnă că cei care au acum un autovehicul cu normă de poluare Euro 5 şi achita 50 de euro/an vor plăti mai mult în momentul în care apar norme noi de poluare, pentru că acele noi norme de poluare vor beneficia de taxa de 50 de euro/an. Cei care s-au grăbit să îşi cumpere şi înmatriculeze maşini în acest an în speranţa că vor scăpa de taxe, nu au scăpat. Majoritatea maşinilor înmatriculate în acest an au norma de poluare Euro 3, Euro 2 si Euro 1. Vor plăti taxe mari”, spune Cristian Muntean, preşedintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI), apropiat discuţiilor de la Ministerul Mediului privind taxa auto 2018.

O înlocuire a timbrului de mediu ar putea avea loc în luna martie a anului viitor, înainte de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, în cadrul audierilor din comisiile de specialitate pentru aprobarea bugetului ministerului de resort pe anul viitor.

”Bugetul AFM va fi aprobat undeva în martie – aprilie, anul viitor. Sper ca, până atunci, să avem o înlocuire a Timbrului de mediu, conform directivelor europene. Vrem ca poluarea să fie diminuată. Nu ştiu cum va ieşi forma finală a acestei penalităţi pentru maşinile care vor polua şi sper ca, în martie anul viitor, înainte ca bugetul de venituri şi cheltuieli al AFM să fie aprobat, să avem şi o formă finală. Principiul va fi acelaşi, adică ‘Poluatorul plăteşte!’. Amprenta trebuie să fie neapărat carbonul ca emisie. De asemenea, sperăm ca săptămâna viitoare să avem HG-ul de adoptare a Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi, în felul acesta, procedura de infringement şi o condiţionalitate ex-ante pentru România să fie bifată, să notificăm Comisia Europeană”, a spus Gavrilescu.

*Maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii

Maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii, a declarat pe 24 octombrie 2017, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Taxa va fi aplicată de anul viitor.

Ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu a declarat în cadrul conferinţei Live Business ECONOMICA.NET organizată pe 24 octombrie 2017 că noua formă a timbrului de mediu, pe care a denumit-o „certificat, nu taxă”, va fi cunoscută în trei săptămâni (n.r. data declaraţiei a fost 24 octombrie 2017), după care va fi adusă la cunoştinţa Comisiei Europene, apoi va intra în dezbatere publică, iar începând cu anul 2018 va intra în vigoare.

Graţiela Gavrilescu a menţionat că vor fi trei criterii în funcţie de care va fi stabilită noua taxă: capacitatea cilindrică a autovehicului, norma de poluare şi cantitatea de emisii de dioxid de carbon a maşinii. Deşi surse apropiate situaţiei spun că noua taxă va viza toate maşinile care circulă în România, şi nu doar pe cele înmatriculate la momentul apariţiei taxei, ministrul a refuzat să confirme acest lucru, spunând doar să avem răbdare.

”Cu siguranţă nu va fi o taxă sau un impozit. Va fi o metodă prin care dorim foarte mult ca toate autovehiculele care circulă pe drumurile patriei şi care poluează, care au o normă inferioară de poluare euro 2, 3 sau 4, să fie taxate în funcţie de emisiile pe care le dau. Luăm în calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrică pentru care deja se plăteşte un impozit, după care luăm norma de poluare a fiecărei maşini şi emisiile de CO2 pe care le produce fiecare maşină”, a spus Gavrilescu.

Ea a mai arătat că este pusă în pericol calitatea aerului pentru că de la începutul anului au intrat în ţară foarte multe maşini poluante.

”Calitatea aerului este pusă în pericol, ţinând cont că un număr foarte mare de maşini au fost introduse în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, cu o creştere de 80%. Pe de o parte acordăm, prin Administraţia Fondului de Mediu, bani pentru a finanţa fiecare român să poată să-şi cumpere o maşină nouă, care să nu polueze şi cu care să circule în siguranţă, şi pe cealaltă parte e un număr mare de maşini care au normă de poluare euro 2, euro 4. Noi lucrăm într-un grup de lucru care are un termen de maxim 3 săptămâni astfel încât forma finală să îmi fie prezentată. Noi trebuie să facem o informare şi la Comisie, iar apoi să fie şi dezbătută”, a precizat ministrul Mediului.

Timbrul de mediu pentru autovehicule este inclus în cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017.

*Două variante pentru noua taxă auto

Şeful AFM afirma, în septembrie, că în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto au fost identificate două variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie o dată pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

*Sunt verificate emisiile CO2 ale maşinilor înmatriculate în 2017

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele înmatriculate în anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016, iar Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului, a declarat, la începutul lunii noiembrie, Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

”Comisia lucrează, în primul rând, la evaluarea impactului de mediu, pentru acesta este cel mai important element de la care pornim dacă se va taxa sau nu se va taxa sau dacă se vor pune măsuri administrative de limitare a accesului maşinilor. Încă nu cunoaştem care vor fi propunerile comisiei de specialitate, dar vă pot spune că la acest moment este în derulare un studiu cu privire la cantitatea de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017 faţă de total parc auto la data de 31 decembrie 2016. Vrem să facem impactul de mediu, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului realizează acest inventar al emisiilor. În principiu, s-ar putea sau nu s-ar putea, opinia mea este acest raport va ieşi unul destul de periculos din punct de vedere al emisiilor, pentru că acea cantitate de emisii este destul de mare, uitându-ne doar la numărul total de autovehicule vechi şi poluante care s-au înmatriculat în anul 2017. Practic, 80% din total parc auto are peste 10 ani vechime şi impactează destul de mult asupra mediului”, a menţionat preşedintele AFM.

În septembrie, Brezuică afirma că, în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto, au fost identificate două variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie o dată pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

”S-a constituit un grup de lucru în cadrul ministerului, grup de lucru în care a fost invitată şi industria, inclusiv PwC (PricewaterhouseCoopers, n.r.). Oricum, va fi o dezbatere publică, pentru că trebuie explicat foarte bine după atâtea critici la Curtea Europeană de Justiţie. Grupul de lucru s-a întâlnit de două ori. Am trecut în revistă şi deja au început discuţii cu privire la modul de taxare. Se pot identifica două moduri de taxare. Ultima discuţie a generat o altă discuţie, că am putea crea un mix între aceste două moduri. Dar, în principiu, am plecat de la taxarea o singură dată pentru toată durata de viaţă a autovehiculului, acesta fiind unul dintre modurile de taxare, iar al doilea o plată anuală, gen impozit sau taxă care să fie gândită cu o valoare accentuată, cu o valoare mai mare pentru acele vehicule cu o formă de poluare inferioară faţă de celelalte, cum sunt Euro 6 sau Euro 5, care au o formă de poluare mai prietenoasă cu mediu”, a explicat şeful AFM.

Conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în primele nouă luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în România, cu aproape 16%, până la 78.769 de unităţi, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, însă numărul înregistrărilor de maşini second hand a fost de circa cinci ori mai mare, ajungând la 378.424 de exemplare.

Statistica DRPCIV relevă faptul că parcul auto naţional din România s-a majorat, în 2016, cu 6,21% faţă de anul anterior, depăşind 7 milioane de vehicule, din care peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti.

Astfel, din cele 1,253 milioane de maşini înregistrate în Bucureşti (circa 18% din total), puţin peste un milion de exemplare reprezentau autoturisme. În Capitală, majoritatea vehiculelor se încadrau, la finele anului trecut, în categoria de vechime 6-10 ani (346.594 unităţi), urmată de cele mai vechi de 11-15 ani (301.648 unităţi) şi de cele cu peste 20 de ani uzură (195.666 unităţi).

Numărul autovehiculelor noi (0-2 ani vechime) se situa în Bucureşti, la sfârşitul anului 2016, la 134.322 de unităţi, iar 104.068 dintre acestea făceau parte din categoria ‘Autoturisme’.

La nivel naţional, din totalul celor 7.010.608 vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 5,47 de milioane (78%) erau autoturisme, în creştere cu peste 6%, comparativ cu sfârşitul anului 2015, când au fost înregistrate 5,15 milioane de exemplare. La finele lui 2016, pe drumurile din România circulau 3,036 milioane de vehicule cu motorizare diesel (din care 2,119 milioane de autoturisme), în timp ce 3,586 milioane de maşini aveau motoare pe benzină, din care 3,339 milioane erau autoturisme.

Anul trecut, preşedintele AFM, Cornel Brezuică, declara, pentru AGERPRES, că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele înmatriculate în anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016, iar Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului.

În acest context, şeful AFM a mai afirmat că în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto au fost identificate două variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie o dată pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

Timbrul de mediu pentru autovehicule face parte din cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

 economica.net

[slideshow_deploy id=’19661′]