Conform studiului cu privire la ”Rețeaua Europeană de rute cicliste EUROVELO”, ”în Europa s-au realizat aproximativ 2785 miliarde de excursii cicloturistice care au însumat anual venituri în valoare de 54 miliarde de euro”. Turismul axat pe ciclismul montan este considerat ca fiind segmentul cu cea mai rapidă dezvoltare din industria turismului în general.

Valea Jiului are potențiatul unic de a profita de acest context european și de a deveni o destinație de clasă mondială. Acest aspect este foarte important deoarece ”în cazul Văii Jiului, turismul este perceput – atât de locuitorii Văii, de cei care o cunosc, dar și de autoritățile centrale – ca singura alternativă viabilă la prăbușirea acitivtăților miniere” (Niță 2014, p 169).

Deși schiatul a devenit o industrie foarte prosperă și în Straja, acest lucru nu este suficient și el trebuie diversificat prin ramuri precum ecoturismul sau turismul activ. Vă întrebați cum? O direcție care se potrivește cu potențialul inedit al Văii Jiului este ciclismul montan. Fără exagerare, Valea Jiului, prin dubla utilizarea a infrastructurii de schi deja existentă, poate deveni cu ușurință o destinație de ciclism montan de clasă mondială. Aceasta este viziunea pe care cei de la Fundația Noi Orizonturi au făcut-o publică în urmă cu aproximativ 2 ani și pe care mulți au îmbrățișat-o la vremea respectivă, inclusiv primăriile din Valea Jiului, Consiliul Județean, Clubul Rotary Petroșani – Valea Jiului, dar și alți sponsori și donatori precum SC Enel Distribuție Banat, SC Diacom Prestcom SRL și SC Comexim R SRL. ”Dorim să subliniem că acest proiect poate deveni o reușită – deja este, prin obiectivele atinse până în prezent – și poate reprezenta schimbarea perspectivei și a direcției de acțiune pentru Valea Jiului. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă toți locuitorii Văii Jiului (autorități locale, voluntari, pasionați de ciclism montan, sponsori și donatori locali) își vor uni forțele și vor urma o direcție unică de acțiune”, spune Elena Pârvan, asistent manager la Fundația Noi Orizonturi.

 În alte zone turistice din Europa (care nu dețin o infrastructură de schi precum cea existentă în stațiunile din Valea Jiului), prin investițiile în dezvoltarea ciclismului montan au fost create noi locuri de muncă și au fost generate venituri în valoare de milioane de dolari. În Spania,  spre exemolu, în regiunea ”Zona Zero” (la o distanță de aproximativ 3,5 ore față de Barcelona), prin dezvoltarea turismului axat pe ciclism montan s-au reușit următoarele: – S-a înființat o asociație ce cuprinde aproape 100 de afaceri locale implicate în dezvoltarea ciclismului montan; – În jur de 140.000 de turiști s-au cazat în ultimii 6 ani în acestă zonă, datorită pachetelor turistice oferite cicliștilor (mai precis, în jur de 7667 de vizitatori au achiziționat pachete turistice ce includeau, în medie, 3 nopți de cazare);

– Tariful mediu al unei cazări peste noapte a atins suma de 100 EUR;

– S-a înregistrat un venit regional de 14 milioane euro, ca urmare a proiectului Zona Zero; – Voluntarii/localnicii asigură mentenanța pentru aproximativ 400 km de trasee de ciclism; · Investitorii locali au alocat aproximativ 80.000 euro pentru dezvoltarea proiectului (în ultimii șase ani) și au câștigat în schimb (după impozitare) 1.400.000 euro.

– S-au creat noi locuri de muncă – 40 pe an (costul mediu anual al unui salariu este de 25 000 euro), lucru foarte important pentru o regiune în care majoritatea oamenilor pleacă spre orașele mai mari, cu mai multe oportunități.

Regiunea oferită ca exemplu nu este o locație de top destinată ciclismului montat (destinațiile de top reușind să atragă investiții care pot atinge praguri de sute de milioane de dolari) și se situează la o distanță mai mare față de un aeroport, comparativ cu distanța la care se află aeroportul din Sibiu raportat la Valea Jiului.

Un alt exemplu similar se regăsește în Slovacia. Această zonă reușește să atragă anual venituri în valoare de 12,5 milioane de dolari. Nici această destinație nu deține infrastructura de schi existentă în stațiuniile din Valea Jiului.

”Dacă vom colabora pentru dezvoltarea potențialului turistic local este posibil ca peste câțiva ani ciclismul montan să devină o industrie ce va aduce venituri de milioane de dolari și în depresiunea Petroșani. Ecoturismul reprezintă industria cu cea mai rapidă creștere de piață iar industriile axate pe turismul activ cresc rapid în popularitate. Dacă ne putem uni forțele și acționa rapid vom putea intra primii pe piață și deveni liderii acesteia. Prin urmare, dacă vom ști cum să valorificăm șansa care ni se arată, aceasta ar putea deveni o oportunitate extraordinară. Așadar haideți să acționăm împreună!”, mai spune Elena Pârvan.

Până acum, cei de la Fundația Noi Orizonturi și-au propus să dezvolte stațiunile Straja și Pasul Vâlcan într-o destinație turistică integrată dedicată turismului montan. În acest scop, a fost construit deja cel mai lung traseu fluid din România și aici poate fi găzduit cel mai lung traseu fluid din Europa, până la finalul acestui proiect. Pe lângă traseele vizate în stațiunile montane (fluide, enduro, downhill, de nivele diferite de dificultate) inițatorii proiectului doresc să amenajeze aproximativ 500 km de trasee de tip cross-country. Acestea se vor regăsi în mod deosebit în perimetrul orașelor Uricani și Petrila.

Încă un lucru important: echipa formată din membri ai Fundației Noi Orizonturi este dedicată trup și suflet acestui proiect și își dorește să îl coordoneze până la capăt. Pentru aceasta însă, voluntarii Fundației au nevoie de sprijin pentru accesarea fondurilor publice, deoarece calitatea și varietatea traseelor amenajate este esențială, aspect pe care îl vom prezenta și în articolele viitoare.

[slideshow_deploy id=’27126′]