Consiliul județean Hunedoara informa, la începutul acestui an, că pentru a preîntâmpina eventuale accidente și pentru a proteja situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia, a solicitat Romsilva să aprobe tăierea unui număr de 100 de arbori seculari din specia fag, a căror prăbușire generată de intemperii ar fi putut cauza obiectivului arheologic și turstic din Munții Orăștiei. Situl a fost închis publicului la 22 ianuarie în vederea defrișării, acțiune care se apropie de finalizare.

În schimb, ecologiștii de la Agent Green și Fundația Dacica atrag atenția că tăierile făgetelor de la Sarmizegetusa Regia afectează ireversibil situl arheologic, monument UNESCO.  Aceștia apreciază că imaginile surprinse cu drona arată arbori de dimensiuni uriașe care au fost tăiați și s-au prăbușit peste zidurile cetății capitalei dacice, iar tăierile realizate cu pretextul protejării sitului arheologic și a vizitatorilor s-au făcut în mare parte în afara traseului turistic.
„Tăierile s-au făcut sub pretextul protejării sitului, dar s-au soldat cu distrugeri ale acestuia. Au urcat cu utilajele mari până pe acropola cetății și în zona sacră. Au răvășit adânc solul, deși știau că stratul arheologic se află la doar câțiva centimetri adâncime. Arborii doborâți peste fortificația cetății au afectat porțiuni din zidul antic. Au trecut cu TAF-ul peste plintele unui templu. E vorba de distrugeri care se sancționează conform legii. Mai mult, administrația sitului nu are un plan de gestiune și protecție a sitului, deși legea nu permite nici un fel de intervenții în sit decât în baza unui asemenea plan. Este vorba de un monument UNESCO, de importanță mondială, care se spune unor legi speciale, de care văd că nu se ține seama. Este halucinant ce se întâmplă acolo.”, spune dr. Aurora Pețan, istoric și președinte al Fundației Dacica.

„Am descoperit tăierile pe portalul InspectorulPădurii.ro și m-am dus imediat să vă ce se întâmplă la cetate. Am rămas șocat când am văzut dezastrul. Nu era nevoie să alegem între istorie și natură. Soluția este de fapt istorie și natură. De aceea situl este dublu protejat, fiind atât în zona de protecție integrală a parcului natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, cât și sit arheologic și monument UNESCO. Mai mult, pădurea făcea parte din inventarul pădurilor virgine din anul 2005, cu arbori monumentali care stabilizau solul. Au doborât arborii fix pe zidurile cetății și i-au tras prin sit cu utilaje mari de tip TAF în condiții de sol îmbibat cu apă, lăsând răni ireversibile în sit. Așa ceva nu trebuia să se întâmple niciodată”, arată, la rândul său, Gabriel Păun, biolog și președinte al asociației Agent Green.

Ecologiștii apreciază că administrația sitului nu are un plan de acțiune pe termen lung și nu cunoaște impactul defrișărilor asupra solului și asupra nivelului apei freatice.

Tăierile începute la 22 ianuarie includ primii 103 arbori din care se tăiaseră deja 80 pâna la 1 februarie. Administratorul sitului susține că toți arborii doborâți erau uscați, dar în urma observării trunchiurilor duse la depozitul Anines – Grădiște, dar reprezentanții Agent Green spun că au constatat că marea majoritate a lemnului extras are de fapt o mare valoare economică. „Imaginile din dronă vorbesc de la sine, iar situația impune o anchetă amplă a Parchetului și o intervenție rapidă a autorităților care mai pot încă lua măsuri să salveze ce se mai poate și să pedepsească făptașii. Practic, administrația sitului a cerut defrișarea, iar ministerul pădurilor i-a mulțumit din pix, aprobând extragerea a 306 metri cubi de lemn. Înțelegem și susținem protecția sitului și a vizitatorilor, însă superficialitatea cu care s-au aprobat tăierile și modul în care se realizează lucrările lasă mult de dorit „, a adăugat Păun.

De partea cealaltă, Romsilva arată, prin intermediul unui comunicat de presă transmis redacției, că lucrările silvice efectuate în zona sitului Sarmizegetusa Regia, înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO, au loc în zona de management durabil a Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, în care acestea sunt permise. Romsilva precizează că Planul de Management al Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, aprobat prin Hotărârea de Guvern 1049/2013, prevede constituirea unei zone de management durabil cu suprafața de 18,3 hectare, care include situl arheologic Sarmizegetusa Regia, unde ”este permisă tăierea vegetației forestiere numai la solicitarea organelor de specialitate, în scopul efectuării lucrărilor de reparație, întreținere curentă, cercetare arheologică, restaurare, consolidare și conservarea monumentului istoric”.

Romsilva precizează de asemenea că, la solicitarea administratorului monumentului arheologic, Consiliul Județean Hunedoara, au fost inventariați arborii aflați în declin fiziologic, cu vârsta de aproximativ 170 de ani, care puneau în pericol viețile vizitatorilor și integritatea monumentului istoric. În plus, se arată în comunicat, Consiliul Județean Hunedoara a obținut, în ultimul an, toate aprobările prevăzute de legislație, ordine de ministru pentru derogarea de la prevederile amenajamentului silvic, avize de mediu, avize ale administratorului ariei protejate, avize ale Comisiei Naționale de Arheologie și ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Lucrările și actele de punere în valoare au fost aprobate de Garda Forestieră Timișoara în februarie 2017. Menționăm că în UP IV Cetate nu are loc o ”defrișare” a 18,3 hectare, ci lucrări de îndepărtare a mai multor arbori, cu un volum total de 306 metri cubi.

De alfel, pentru a lămuri situația chiar la fața locului, Consiliul județean Hunedoara a invitat presa la o vizită de documentare progamată pentru luni, 12 februarie 2018, în zona în care se efectuează defrișările.

Cu toate acestea, Agent Green și Fundația Dacica fac apel la Ministerul Culturii, Garda Forestieră și Garda de Mediu să suspende orice lucrări în sit, să îl sigileze și să demareze un control amplu. Ecologiștii consideră că planurile de defrișare pentru 17 hectare trebuie anulate definitiv și un plan de acțiune pe termen lung pentru protejarea sitului trebuie realizat de o echipă de experți relevanți. Organizațiile recomandă păstrarea consistenței pădurii la minim 0,6 (adică suprafața împădurită a sitului să nu scadă niciodată sub 60% din suprafața sa) și fagul să rămână specia fundamentală de pădure în amestec cu paltinul de munte și laricea, așa cum era pe vremea dacilor.

În replică, Romsilva consideră că este regretabil că organizația ”Agent Green” lansează, din nou, acuzații publice false, în lipsa documentării, a cunoștințelor din domeniul silvic sau cu rea credință.

Foto: Agent Green

[slideshow_deploy id=’19661′]