Alături de ”San Montan” la cea de-a cincea aniversare – Învață să dăruiești și abia apoi să primești!
De mai bine de cinci ani se vorbește în Valea Jiului despre un fenomen care încearcă, prin frumusețea sufletului celor care fac parte din acesta, să promoveze această zonă superbă, din punct de vedere peisagistic, îmbinând cu succes activități sportive la care se adaugă minunatele locuri în care se desfășoară.
Acum cinci ani acest fenomen a primit și un nume, Asociația ”San Montan”, fiind o asociație sportivă care promovează drumețiile montane, turismul de aventură, implicându-se în activități care presupun ecologizarea și întreținerea zonelor montane, având la bază practicarea sportului, atât la nivel de amator cât și profesionist, precum și sprijinirea tinerilor în desfășurarea de activități sportive și participarea la competiții.
Printre acțiunile de suflet pe care ”San Montan” și le-a propus și le-a și dus la bun sfârșit în cei cinci ani de existență sunt activitățile cu implicare în mediul social, punându-și amprenta prin organizarea de evenimente sportive în scopuri caritabile, iar acestea nu au fost puține.
Sufletul acestei asociații este petrileanca Erika Santa, președintele Asociației ”San Montan”, inițiatoarea acestui proiect frumos care a pornit de la Petrila, chiar dacă a fost privit cu scepticism la acea vreme, ea nu a abandonat niciodată, oricâte piedici i s-au ivit în cale. A adunat în jurul ei oameni ”faini”, membri ai asociației sau, pur și simplu, simpatizanți care au format acest spirit al asociației, iar deviza lor este ”învață să dăruiești și abia apoi să primești”.
Sărbătorirea celor cinci ani de activitate ”San Montan” a avut loc într-un cadru pitoresc, nici nu se putea altfel, la Cabana Mija, unde au fost prezenți toți membri și simpatizanții asociației.
Reporter: Cum ați început acest proiect frumos și care au fost ideile care au stat la baza înființării asociației?
Erika Santa: Noi practic am început acum cinci ani oficial, neoficial cu mai mult timp în urmă. Acum cinci ani ne-am hotărât să devenim ”legali”, din punct de vedere juridic, înființând această asociație numită ”San Montan”, având ca scop promovarea Văii Jiului în primul rând prin mișcare, sport de masă sau de performanță. Am început prin participări la manifestări montane organizate de diverși organizatori din țară, ne-a plăcut foarte mult cum aceștia își promovează zona montană, orașul sau chiar satul, comuna din care făceau parte, ne-am gândit că ar fi foarte bine dacă am încerca și noi același lucru aici în Valea Jiului, fiind o zonă superbă din punct de vedere peisagistic, în care ne simțim oarecum ca o ”Cenușăreasă” a țării. Lumea nu știe, din pricina nepromovării, cât de minunată este această zonă a Văii Jiului, în toate locurile, nu doar Petrila, întâmplarea face că noi suntem petrileni dar avem în asociație membri din toată Valea Jiului și chiar din țară.
R: De ce ”San Montan”, ce semnificație are acest nume?
E.S.: ”Montan” vine de la munte și, pentru că a trebuit să îi dau un nume în cinci minute, ”San” sunt inițialele numelui meu.
R: Și iată că poate fi interpretat ca ”Sfântul Munte” sau, de ce nu, sănătatea muntelui.
E.S.: Exact, poate fi interpretat și astfel, din fericire.
R: În toată activitatea voastră din cei cinci ani au fost multe momente fericite însă, sigur unul dintre acestea a fost unul deosebit pentru tine. Care este cel mai deosebit moment pentru tine, care ți-a intrat în suflet?
E.S.: Da. Pe toate le am la suflet, mă și lupt de fiecare dată să nu cadă niciun eveniment din programul nostru anual. Există un eveniment, o acțiune de caritate pe care eu am avut-o la suflet și o am în continuare. A fost prima dată când eu am simțit că am o echipă care muncește în spate și munceau pe ”brânci” pentru ca să putem face ceva împreună. Acest eveniment s-a numit ”Alături de Edy” și a avut loc acum patru ani pe Cheile Tăii, atunci noi am încercat să ajutăm un băiețel bolnav de leucemie.
R: Cum au fost primite acțiunile voastre de comunitatea din care faceți parte?
E.S.: Să începem cu începutul. Cu un an înainte de acest eveniment caritabil, ”Alături de Edy”, nimeni nu ne-a vrut în Valea Jiului, ne spuneau că nu există nicio posibilitate de a funcționa și a colabora cu autoritățile în temei legal. Am găsit totuși legalitate și o ”ușă deschisă” în comuna Baru. Primarul comunei, Daniel Răducanu, a găsit o soluție legală de a colabora cu noi. Și-a dat seama de ceea ce noi ne dorim să facem și ne-a primit în ”casa lui”, cum s-ar spune. Acolo am avut noi începutul, în comuna Baru, un început foarte bun, anul acesta suntem deja la a cincea ediție a ceea ce organizăm acolo, va fi o ediție jubiliară care va avea loc pe data de 14 iulie, unde invităm pe toți sportivii, amatori sau profesioniști, pentru că vom avea pentru toată lumea premii, vor fi multe surprize și toți ne vom simți bine împreună.
R: Deci, ați început în comuna Baru. Care este acum relația voastră cu autoritățile de la Petrila?
E.S.: Da. Așa cum se spune, nimeni nu ajunge profet în țara lui, am început la Baru după care, din fericire, am găsit deschidere și în Valea Jiului, la Petrila. Ceea ce vreau eu acum să menționez, ca să știe toată lumea clar, nu facem parte din niciun partid politic, nu avem culoare politică, colaborăm cu autoritățile indiferent din ce partid sau ce culoare politică au, importantă este susținerea acestor activități care sunt importante pentru o comunitate care se respectă.
R: Desigur, în tot parcursul vostru au fost și momente mai puțin plăcute. Crezi că ai reușit să realizezi tot ceea ce ți-ai dorit până acum cu ”San Montan” sau mai sunt încă multe lucruri pe care dorești să fie împlinite?
E.S.: Bună întrebare. Încă nu sunt mulțumită și probabil nu voi fi niciodată. Întotdeauna consider că se poate face mai mult, atunci când există suflet, dăruire, atunci când vom învăța că trebuie mai întâi să dăruim și abia apoi să primim. Acesta este un lucru foarte important pe care echipa ”San Montan”, aflată acum la a cincea aniversare, consider că și-au însușit această deviză, chiar dacă mai sunt și mici neînțelegeri, suntem oameni, nu suntem perfecți, avem păreri contradictorii dar, întotdeauna ajungem la un consens. ”San Montan” nu este o obligație, este un spirit, cel care consideră că are ceva de dăruit vine, cine nu, nu este obligat să vină. După cum ai văzut noi drumețim săptămână de săptămână, ecologizăm, facem acțiuni de caritate, avem foarte multe acțiuni împreună. Important este că, de fiecare dată când organizăm evenimente importante, ne strângem cât de mulți putem, voluntari și echipă, pentru ca totul să iasă în final bine, iar lumea să aprecieze ceea ce facem noi.
R: Un proiect nou de viitor, în afară de cele care le aveți în derulare?
E.S.: Deocamdată totul se rezumă la o luptă pe care o ducem an de an pentru a menține proiectele pe care le avem. În fond este nevoie și de bani pentru a le putea realiza și atunci noi ne străduim ca proiectele pe care le avem să le ducem la bun sfârșit. Avem proiecte începute anterior pe care încercăm să le finalizăm anul acesta. Proiectul cu Refugiul Agățat, încă nu l-am terminat, din lipsă de fonduri și voluntari, sperăm ca anul acesta să îl finalizăm. Remarcarea traseului Cheile Tăii – Șureanu, de asemenea este un proiect la care mai avem de lucru, de asemenea ne dorim ca anul acesta să îl finalizăm și desigur să ne continuăm tradiția.
La mulți ani, San Montan!
Foto: Vasile Laurențiu Sorin
Daniel P. Bolog
[slideshow_deploy id=’36590′]