Procesul-verbal de contravenție prin care se dispune reținerea permisului trebuie să conțină mențiunile cu privire la aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, durata suspendării și temeiul legal, potrivit unei soluții oferite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pentru a nu fi anulabil în instanță, la cererea șoferului sancționat.

ICCJ a decis recent, printr-un recurs în interesul legii, că lipsa mențiunii cu privire la aplicarea sancțiunii suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp și a temeiului legal (articolul din Codul rutier) atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție prin care s-a dispus reținerea permisului.

Nulitatea e condiționată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reţinerea permisului de conducere, au spus judecătorii ICCJ în Decizia ICCJ nr. 8/2017, care e obligatorie pentru instanțele de judecată de astăzi, fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 501.

„(…) neconsemnarea, în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat şi a temeiului juridic este sancţionată cu nulitatea relativă parţială a procesului-verbal, condiționată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reţinerea permisului de conducere”, scrie în decizia publicată azi.

În mai puține cuvinte, pe șoferi ar trebui să-i intereseze următorul lucru, în urma deciziei Curții: e necesar ca în procesul-verbal de contravenție să fie trecută nu doar măsura reținerii permisului de conducere, ci și măsura suspendării dreptului de a conduce, a duratei acestei măsuri și temeiul legal. În caz contrar, procesul-verbal de contravenție e anulabil în instanță, chestiune care poate fi invocată numai de către contravenient, adică de șoferul sancționat, în plângerea contravențională.

Judecătorii punctează și următoarele aspecte: „sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce este stabilită de lege întotdeauna pe lângă sancțiunea principală a amenzii, iar agentul sancționator nu are latitudinea de a reindividualiza sancțiunea complementară. Astfel, în condițiile în care formularul procesului-verbal nu prevede în mod expres o rubrică în care să fie consemnată separat sancțiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce (…) nu poate fi pus în discuție faptul că nu există o măsură complementară dispusă în mod legal care să privească suspendarea dreptului de a conduce, ci doar modalitatea consemnării acestei măsuri în cuprinsul actului contestat”.

Concret, ce scrie în Codul rutier?

Suspendarea dreptului de a conduce, pe o perioadă limitată de timp, e una dintre măsurile contravenționale complementare din Codul rutier. Măsurile complementare se aplică pe lângă amenzi, mai exact, și sunt următoarele (în afară de suspendare):

• aplicarea punctelor de penalizare;
• confiscarea bunurilor destinate săvârșirii contravențiilor prevăzute în Codul rutier ori folosite în acest scop;
• imobilizarea vehiculului;
• radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului.

În Codul rutier scrie că, atunci când se aplica vreuna dintre măsurile complementare, se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.

Reținerea permisului se dispune atunci când se dispune măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce, iar situațiile sunt înscrise în Codul rutier (se mai dispune reținerea permisului și pentru comiterea unor infracțiuni din Codul penal, dar și când perioada de valabilitate a expirat, de pildă).

„Reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație”, scrie în Cod. Șoferul care are dreptul de conducere suspendat nu va mai avea nici permisul asupra lui.

Cum au soluționat judecătorii din țară problema până acum

ICCJ a mai avut de analizat chestiunea aceasta și anul trecut, dar solicitarea nu era pentru emiterea unei decizii privind un recurs în interesul legii, ci pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Fără să ne încurcăm în termeni și în explicații inutile aici, ICCJ nu a ajuns în 2017 să dea un răspuns acelor întrebări din cauză că nu era îndeplinită o condiție pentru emiterea unei astfel de hotărâri.

Până acum, chestiunea a fost soluționată diferit de judecători:

• au fost judecători care au apreciat că nemenționarea sancțiunii complementare nu implică o vătămare a drepturilor persoanei sancționate, tocmai pentru că sancțiunea decurge din lege;
• alți judecători au considerat că nemenționarea sancțiunii complementare atrage nulitatea parțială a procesului-verbal, adică a măsurii reținerii permisului de conducere, aceasta constituind cauză de nulitate relativă a procesului-verbal (poate fi invocată de petentul-contravenient doar);
• într-o a treia orientare, unii judecători, deși au plecat de la aceeași premisă ca cei din paragraful de mai sus, au considerat că sancțiunea e nulitatea absolută.

Sursa: avocatnet.ro

[slideshow_deploy id=’19661′]