Potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, indemnizaţia de şomaj reprezintă o compensaţie parţială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care nu s-au putut încadra în muncă.

Pentru a beneficia de acest sprijin, şomerii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

– au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;

– nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;

– nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;

– sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

Este esenţial, totuşi, să reţinem că indemnizaţia de şomaj nu se acordă pe o perioadă nedeterminată, încetarea plăţii acesteia având loc în următoarele situaţii:

* la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată mai mare de 12 luni;

* la data când realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;

*la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;

*la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă conform pregătirii sau nivelului studiilor;

*la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;

* dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni;

* la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă;

*la data plecării din ţară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;

* la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni;

*în cazul decesului beneficiarului;

*la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2), (3) şi (31) din lege;

*la expirarea termenelor stabilite de lege pentru care se acordă indemnizaţia:

*la data admiterii într-o formă de învăţământ, în cazul:

– absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;

– absolvenţilor şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.

*la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;

*la data angajării, conform legii, pe bază de contract, în situaţia soldaţilor şi gradaţilor voluntari;

*la data promovării concursului naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legii;

*de la data la care desfăşoară o activitate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează:

– venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe; şi/sau

– venituri din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil, în temeiul Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sau al Legii nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României.

legestart.ro

[slideshow_deploy id=’24093′]