Planul proaspăt înființatei Asociații Culturale ”Planeta Petrila” de a redeschide, pe spațiul fostei mine de cărbune de la Petrila, o veritabilă Exploatare Culturală este tot mai aproape de realitate. În suita demersurilor făcute în acest scop de ambițioșii susținători ai proiectului inițiat de artistul petrilean Ion Barbu s-a înscris și evenimentul intitulat chiar ”Exploatarea Culturală Petrila”, eveniment desfășurat în perioada 10-12 august 2018 în perimetrul fostei EM Petrila, aflată încă în plin proces de închidere. Din fericire, datorită și implicării administrației locale din Petrila, o parte din clădirile fostei mine Petrila au fost salvate iar voluntarii Asociației ”Planeta Petrila”, împreună cu pasionați și dedicați artiști români, arhitecți și oameni de cultură care au subscris proiectului de valorificare a istoriei locale, culturii și tradițiilor miniere în scop turistic, reușesc să demonstreze, cu fiecare nouă acțiune organizată aici, că ”Planeta Petrila” poate face nu dar saltul de la vis la realitate, ci poate deveni un important punct de reper pe harta turismului cultural-istoric din România.

”Exploatarea Culturală Petrila aduce energii creative pentru reimaginarea patrimoniului industrial prin activități culturale. Pentru asta, am reușit să punem din nou la un loc artiști, specialiști, autorități și publicul local. Evenimentul a fost împărțit în două secțiuni, una teoretică și una artistică, prin care am testat împreună diverse scenarii de activare viitoare a minei și a comunității locale. În cadrul evenimentului au fost abirdate trei teme: oraşe în declin, patrimoniu construit şi natural, identitate”, spune arhitecul Mihai Danciu, unul dintre cei mai activi membri ai ACPP.

Secțiunea teoretică a adus în atenția publicului dialogul pe marginea unor lucrări scrise la care au fost invitați toți cei care au dorit să exprime propuneri și soluții pentru dezvoltarea orașelor aflate în declin, odată cu restrângerea activităților indistriale, Petrila fiind unul dintre acestea. Dezbaterea s-a bucurat de atenția unor moderatori de excepție: arhitecții Ilinca Păun Constantinescu (București) și Augustin Ioan (București), precum și istoricul Ioan Piso (Cluj-Napoca).

În ceea ce privește intervențiile artistice ale acestui alt eveniment de excepție, ele au adus în fața publicului câteva proiecte culturale realizate de Ion Barbu (Petrila), Suzana Dan (București), Renée Renard şi Ciprian Chirileanu(Timișoara), Ovidiu Zimcea (Timișoara), Dan Perjovschi și Auăleu Teatru (Timișoara), care au transformat fosta mină într-un spațiu viu, în care vechile ateliere și spații administrative au generat un inedit traseu expozițional, apreciat în unanimitate de cei peste 1000 de vizitatori, marea lor majoritate din afara Văii Jiului, care au ales Petrila drept destinație de ”city-break”, la finalul săptămânii trecute. În plus, vizitatorii s-au putut bucura și de exponatele recuperate de fostul lider sindical de la Mina Petrila – Cătălin Cenușe, care constuie deja un valoros patrimoniu al unui viitor Muzeu al Mineritului care ar putea fi amenajat la fosta mină. Să mai adăugăm doar că, în cadrul acestui proiect, Mina Petrila a devenit și locul de desfășurare al unui excepțional concert susținut în premieră națională de clujenii de la ”Nightloosers”, pe o scenă improvizată chiar pe pasarela pietonală din curtea fostei Mine Petrila, pasarelă pe care se află și ”vama” ce desparte Petrila care încă deplânge închiderea Exploatării Miniere Petrila și Petrila care crede în viitorul luminos al noii Exploatări Culturale Petrila.

Datorită acestora din urmă, Mina Petrila s-a redeschis şi este în plin proces de reconversie! Iar planul pentru viitor al managerilor Exploatării Culturale Petrila este unul cel puțin la fel de ambițios precum cel al managerilor care au pornit, cu mai bine de un secol în urmă, Exploatarea Minieră Petrila. Ei vor, nici mai mult, nici mai puțin, decât să înlocuiască cu succes sloganul ”Țării, cât mai mult cărbune !” cu sloganul ”Lumii, cât mai multă cultură !”

Iar nouă nu ne rămîne decât să le urăm succes deplin !

Fotografii: Sergiu VINȚAN

[slideshow_deploy id=’36591′]