Noua Lege a pensiilor: Schimbări importante în privinţa acordării pensiei de urmaş.

Proiectul noii Legi a pensiilor, pus recent în dezbatere publică, introduce o prestaţie pentru soţul supravieţuitor care nu optează pentru pensia de urmaş. Acest ajutor acordat de stat este 25% din pensia soţului decedat şi va fi cumulat cu propria pensie. Proiectul de act normativ mai stabileşte că suma totală încasată de soţul supravieţuitor din propria pensie şi din ajutorul menţionat mai sus nu poate depăşi 80% din salariul minim brut pe economie. Soţul supravieţuitor care nu optează pentru pensie de urmaş poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar, dacă la data solicitării acestuia îndeplineşte următoarele condiţii: a realizat stagiul complet de cotizare; a împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5; nu s-a recăsătorit; durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.

Ajutorul lunar se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra cuantumului pensiei susţinătorului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz. În cazul soţului supravieţuitor care nu optează pentru pensie de urmaş, cuantumul total al pensiei proprii şi al ajutorului lunar primit din parte statului, despre care am scris mai sus, nu trebuie să depăşească 80% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, se arată în proiectul noii legi a pensiilor ­publice.

Pensia de urmaş: cui i se cuvine Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau dacă îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmaş: până la vârsta de 16 ani; dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de minimum 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile enumerate mai sus beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susţinătorului, dacă în această perioadă nu realizează venituri brute lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, sau dacă acestea sunt mai mici decât câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu realizează venituri brute lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, sau dacă acestea sunt mai mici decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. 1. Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din: – pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat; – pensia de invaliditate gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinătorul decedat, aferent pensiei prevăzute punctul 1, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel: – 50% – pentru un singur urmaş; – 75% – pentru 2 urmaşi; – 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi. Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţi­nătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

În cazul orfanilor de ambii părinţi, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte. Dacă se modifică numărul de urmaşi, pensia se recalculează după algoritmul explicat mai sus. Beneficiarii de pensie de urmaş au dreptul la pensie minimă, calculată în procentaj de 30% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare urmaş în parte. Această prevedere se aplică şi în cazul copiilor orfani de ambii părinți, dacă suma drepturilor calculate după fiecare părinte este sub nivelul pensiei minime pentru urmaşi, se arată în proiectul noii Legi a pensiilor.

Pensia de urmaş: când începi să o încasezi

În situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţi­nător era pensionar la data decesului, pensia se acordă din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, potrivit proiectului noii Legi a pensiilor. În cazul pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar la data decesului, pensia se acordă de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată.

În situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege referitoare la vârsta standard de pensionare ulterior decesului susţinătorului, pensia de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată. Momentan, noua lege a pensiilor este în stadiul de proiect de act normativ care se află în dezbatere publică. Ulterior perioadei de dezbatere publică, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului României, spre dezbatere şi aprobare în comisiile de specialitate şi în plen. Legea se va aplica etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare.

ziarulunirea.ro

[slideshow_deploy id=’24093′]