Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei, ce prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată marţi în plenul Senatului. Pe 1 septembrie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, anunţa că referendumul pentru familie va fi organizat pe 7 octombrie.

Iniţiativa cetăţenească, pentru care era necesară susţinerea a cel puţin două treimi din numărul senatorilor, a fost votată prin vot nominal, exprimându-se 107 senatori „pentru” şi 13 „contra” (USR). Şapte senatori s-au abţinut (de la PNL şi UDMR).

Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie, „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

De asemenea, plenul Senatului a dat un vot pozitiv şi pentru cele două amendamente adoptate de către Camera Deputaţilor la propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei. Senatorul Şerban Nicolae (PSD) a precizat că este vorba despre amendamente de natură tehnică.

„Faţă de iniţiativă au fost două amendamente la nivelul Camerei, care nu se referă la textul în sine, al articolului 48, ci sunt de tehnică normativă. Şi anume, faţă de articolul unic, aşa cum a fost supus el dezbaterii Camerei Deputaţilor iniţial, au fost introduse articolele I şi II. Articolul I a detaliat faptul că actuala Constituţie a fost revizuită prin Legea 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003. Iar articolul II arată că revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor articolului 151 din Constituţia României, republicate”, a explicat preşedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

În debutul dezbaterilor, Iuliana Scântei (PNL) a declarat că proiectul este „viciat pe procedură” şi că, indiferent de votul acordat în Senat, procedura nu este conformă cu Legea fundamentală. Ea a cerut convocarea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, pentru a stabili că în dezbaterea acestei iniţiative Senatul este prima Cameră sesizată.

„Pe 21 iulie 2017, în urma unei modificări a Regulamentului Senatului, iniţiată de senatorul Şerban Nicolae, proiectul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, depus în anul 2016 în Senatul României, a fost transmis, printr-o desesizare inventată sub aspect procedural, către Camera Deputaţilor. Poate că dacă lucrurile ar fi rămas aşa, nu am mai fi comentat azi procedura. Dar CCR a pronunţat decizia 431 din 21 iunie 2017, în care a invalidat această invenţie juridică (…), a spus că procedura corectă pentru a vota această iniţiativă: trebuie exercitat prin vot, la Camera întâi sesizată în 2016, care a fost Senatul României, şi apoi la Camera următoare”, a spus ea.

Şerban Nicolae (PSD) a arătat că în cazul modificării Constituţiei nu se aplică procedura utilizată în cazul legilor organice sau ordinare.

„În acord cu decizia CCR, nu suntem în situaţia de primă Cameră sesizată şi Cameră decizională. Camerele se pronunţă în mod egal, iar în cazul în care s-ar fi adoptat forme diferite în legătură cu propunerea de revizuire a Constituţiei, atunci s-ar fi ajuns la mediere. (…) În textul constituţional se spune că proiectul sau propunerea de revizuire se aprobă de Camera Deputaţilor şi de Senat, ordinea fiind dată de textul constituţional, această enumerare fiind una care poate să indice o anumită ordine fără ca una dintre camere să aibă drepturi superioare celeilalte”, a declarat el.

Nicoleta Pauliuc (PNL) şi-a exprimat susţinerea pentru iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, arătând că „în mod tradiţional, familia a fost constituită din oameni care şi-au unit destinele pentru a trece mai uşor, împreună, peste greutăţile vieţii”.

„Aşa am văzut în copilărie, în satul natal, aşa i-am pomenit pe bătrâni, pe bunici şi părinţii mei, care şi-au crescut cum se cuvine copiii, pentru că asta înseamnă tradiţie, nu-i aşa? Avalanşa de informaţii oferită de era digitală face ca tradiţiile să fie uitate, modificate sau abandonate. Tot mai des asistăm în public la contestarea unor obiceiuri adânc împământenite în conştiinţa naţională, la devieri de la datini şi credinţe care diluează trăsăturile specifice ale neamului românesc. Este datoria noastră să redăm demnitatea acestei instituţii fundamentale a oricărei societăţi: familia. Căsătoria nu exclude deloc alte forme de comuniune, doar le separă”, a precizat ea.

Şerban Nicolae a declarat că prin modificarea Constituţiei nu se vor crea discriminări faţă de familiile monoparentale. El a adăugat că procrearea se poate realiza doar între un bărbat şi o femeie.

„Trei miliarde de bărbaţi fără o femeie nu pot procrea. Patru miliarde de femei fără un bărbat nu pot procrea. Şi asta nu e o chestiune pe care să o fixăm noi prin Constituţie, printr-o lege dată de Parlament. Este o lege naturală, este o lege care vine din Creaţie. Eu mărturisesc faptul că eu cred că există Dumnezeu şi că el are rol creator. Nu cred în teoria unei mari explozii. Să nu vă supăraţi pe mine, nu am întâlnit nicăieri în lume, în nicio ipostază, o explozie care să fie creat ceva, în afară de haos”, a spus el.

Daniel Zamfir (ALDE) şi-a exprimat convingerea că în cazul acestei propuneri legislative grupurile parlamentare nu trebuie să stabilească modul în care se votează.

„ALDE, un partid profund liberal şi democrat, nu a impus şi nu va impune cum să voteze vreun parlamentar. (…) La nivel personal vă spun cu toată convingerea că voi vota pentru acest proiect de lege, aşa cum îmi spune mie conştiinţa”, a declarat el.

Vlad Alexandrescu (USR) a apreciat că în cadrul campaniei pentru modificarea Constituţiei nu s-a vorbit despre „importanţa şi iubirea familiei, ci despre pericole închipuite şi vrăjmaşi imaginari”. El a adăugat că modificarea Constituţiei şi referendumul reprezintă „un demers populist, acaparat de politicieni” în goana după legitimitatea pe care şi-au pierdut-o.

„Pentru USR este clar că nu familia şi nici tradiţiile nu contează pentru voi. Tot ce vreţi este să vă faceţi campanie pe spatele acestui referendum. L-aţi amânat de atâtea ori şi v-aţi hotărât să îl organizaţi tocmai acum, ca să distrageţi atenţia societăţii de la legile justiţiei, de la modificarea Codurilor penale. (…) USR votează împotriva modificării Constituţiei, pentru că este inacceptabil să divizăm acum societatea românească. Suntem de acord să creăm o societate de oameni demni, care să se respecte unii pe alţii şi vrem să contribuie fiecare după mijloacele şi puterile lor la ridicarea României din starea în care a fost adusă de decenii de dictatură şi umilinţă”, a susţinut el.

Titus Corlăţean (PSD) a subliniat că este vorba despre o iniţiativă civică şi a negat ipoteza că PSD ar fi „confiscat” acest demers. El a adăugat că opoziţia faţă de organizarea unui referendum este un lucru „profund nedemocratic”.

„De ce un referendum? Pentru că este legal, constituţional şi reflectă competenţa naţională în materia legiferării privind familia şi căsătoria. Nu este o competenţă comunitară. Nu este o competenţă care să ţină de UE, este o competenţă naţională. A se vedea şi recentul aviz adoptat de Curtea de Justiţie a UE”, a adăugat el.

Liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Atilla, a explicat că având în vedere unele deficienţe ale textului legislativ, care puteau fi corectate, unii senatori UDMR s-au abţinut de la vot.

„Este un text care nu este perfect, dar este un text mai bun decât cel actual. În prevederile actuale ale Constituţiei, la art 48 alin. 1, avem un text defectuos, pe care iniţiativa (…) reuşeşte să-l îmbunătăţească, dar nu rezolvă toate problemele (…) Toţi senatorii UDMR sunt de acord cu definiţia căsătoriei în sensul în care aceasta să fie consfinţită, încheiată între un bărbat şi o femeie. Există însă deficienţe în formularea acestui text (…) Se pune un semne de egalitate între noţiunile familie şi căsătorie, ceea ce este greşit. (…) Oare nu există familie când o femeie, rămasă singură din diferite motive, îşi creşte copiii? Noi credem că există familie (…). Trebuia să se stabilească foarte clar statutul familiei, căsătoriei, concubinajului, a relaţiilor între aceste noţiuni şi efectele fiecăruia”, a spus Cseke Atilla.

ziarulunirea.ro

[slideshow_deploy id=’36590′]