Diagnosticarea şi tratarea în stadii incipiente a cancerului de cap şi gât asigură o rată de supravieţuire de 80-90%, au subliniat participanţii la dezbaterea „Impactul abordării multidisciplinare în cancerul de cap şi gât”, organizată de Societatea Română de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului (SRPOCG) în parteneriat cu Asociaţia Sănătate pentru Comunitate (SpC).

„În cazul cancerelor de cap şi de gât, dacă există un program naţional de prevenţie bine pus la punct, dacă există o abordare integrată, plurispecializată a acestei boli, rata de supravieţuire creşte de la 50% – rată care există în acest moment în România – la 80-90%”, a declarat preşedintele SpC, Alina Comănescu, în cadrul dezbaterii găzduite de Palatul Parlamentului.

Dr. Dragoş Iancu, preşedinte al SRPOCG, a arătat că în România, pacienţii cu neoplazii ale capului şi gâtului se prezintă greu la medic şi sunt diagnosticaţi târziu, „de cele mai multe ori incomplet”, iar în aceste condiţii accesul la un tratament corect este întârziat. El a adăugat că pentru investigaţiile imagistice decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, un pacient poate fi nevoit să aştepte chiar şi şase luni.

„De regulă, un rezultat anatomopatologic într-un centru de specialitate bun ar trebui să iasă în maximum o săptămână. Avem perioade de întârziere de o lună, două luni chiar. Pentru un pacient neoplazic, a cărui perioadă de supravieţuire are o limitare, două luni pot însemna enorm. O altă etapă este etapa de investigaţii şi de stadializare, de regulă imagistice. (…) Aici intervine numărul redus de aparate de imagistică din reţeaua de stat, suprasolicitarea acestora, liste de aşteptare, eventuala trimitere către reţeaua privată – dar de cele mai multe ori pacienţii oncologici sunt pacienţi săraci, care nu îşi pot permite să plătească din buzunar”, a explicat el.

Conf. dr. Laurenţia Galeş, de la Institutul Oncologic ‘prof. dr. Alexandru Trestioreanu’, a declarat că în România cancerul localizat în zona capului/gâtului ocupă locul şase din punct de vedere al incidenţei (în condiţiile în care la nivel european ocupă locul 12), fiind vorba de un cancer care depinde de statutul socio-economic. Ea a mai arătat ca factorii de risc sunt consumul de tutun şi alcool. De asemenea, mulţi bolnavi se prezintă târziu la medic, considerând că problemele sunt determinate de deficienţe de dentiţie.

„În practică, stadiul 1 şi 2 (de diagnosticare al bolii – n.r.) îl întâlnim extrem de rar. În majoritatea cazurilor avem 3 şi 4 (stadiul, n.r.) şi în această situaţie – adăugat la faptul că diagnosticul este tardiv şi că accesul la terapie este tardiv – scade supravieţuirea la cinci ani, de la 80-90% la 50%”, a spus ea.

Diana Păun, consilier de stat – Departamentul Sănătate Publică, a vorbit despre importanţa implementării planurilor de finanţare adecvată, a legislaţiei corespunzătoare, a asigurării accesului la medicamente inovative şi a procedurilor diagnostice şi terapeutice de ultimă oră.

„Avem medici bine pregătiţi şi dedicaţi. Reţeaua oncologică este în plină ascensiune (…), dar avem nevoie şi de dotare, de tehnică, de implementarea rezultatelor cercetării în practica curentă, de schimb de idei cu alte state care progresează în acest domeniu, tocmai pentru ca şi pacienţii noştri să beneficieze de tratament modern şi de medicină personalizată”, a adăugat ea.

Dr. Florin Buicu, preşedinte al Comisiei de sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, a făcut referire la „Ghidul de diagnostic, tratament şi asistenţă în tumorile capului şi gâtului”, lansat joi, care a fost elaborat de către Societatea Italiană de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului.

„E un material pe care profesioniştii din România îl preiau, îl adaptează şi urmează a-l propune prin societăţile de specialitate către Ministerul Sănătăţii, astfel încât să devină un document care să fie asumat de către Ministerul Sănătăţii”, a spus el.

Conf. dr. Octavian Dincă, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” – Catedra Buco-Maxilo-Facială, a subliniat importanţa depistării precoce, pentru a creşte rata de supravieţuire, calitatea vieţii pacienţilor, dar şi în vederea scăderii cheltuielilor.

„Medicul stomatolog, până prin anii ’90, a avut un rol foarte important în această depistare precoce. Se făcea gratis, fără niciun fel de cheltuială, printr-o obligaţie de serviciu pe care o avea în protocol. (…) Au dispărut acele cabinete stomatologice din teritoriu şi nu cred că ne mai putem întoarce. Cât timp stomatologia în toată Europa e privată, e greu să impui din nou distribuţia în teritoriu. Dar medicul de familie poate să face lucrul acesta”, a arătat el.

Conf. dr. Laurenţia Galeş a subliniat de asemenea că pacienţii trebuie să se prezinte la medic în cazul în care sesizează leziuni care nu dispar în decurs de trei săptămâni.

[slideshow_deploy id=’27126′]