La 29 de ani de la dispariție (17 septembrie 1989) și aproape 100 de ani (28 iunie 1919) de la nașterea scriitorului I.D. Sîrbu, orașul Petrila va avea parte de un monument în premieră absolută, ”BRÂNCUŞI & SÎRBU”, operă a artistului plastic Darius Hulea.

Festivitatea de dezvelire a monumentului ”BRÂNCUŞI & SÎRBU” se va desfășura la data de 22 septembrie, începând cu ora 11:00, în intersecția străzilor Minei și Republicii, de ”Ziua Sîrbului”, eveniment organizat de Asociația ”Planeta Petrila”, sprijinit de administrația locală de la Petrila.

“Ținând seama de faptul că în anul 2019 se împlinesc 100 de ani de la nașterea scriitorului Ion D. Sîrbu, personalitate marcantă a orașului Petrila și de asemenea anul acesta se împlinesc 80 de ani de la inaugurarea Coloanei Infinitului, opera de artă a marelui sculptor Constantin Brâncuși realizată în Atelierele Centrale Petroșani din cadrul fostei Societăți Petroșani, menționând că între cele două personalități marcante există o legătură, mai puțin știută, care prin ironia sorții și a istoriei, a făcut din Ion D. Sîrbu un fel de co-autor al operei maestrului Brâncuși, martorul olograf al acestei legături găsindu-se la Casa Memorială din orașul nostru, a scriitorului Ion D. Sîrbu, consider că prin proiectul monument, propus de către Asociația ”Condiția Română”, lucrarea artistică va deschide din punct de vedere arhitectonic, perspectiva către mina Petrila, loc care, în viitorul apropiat va căpăta un puternic caracter cultural, muzeistic, turistic și administrativ”, arată Vasile Jurca, primarul orașului Petrila, în expunerea de motive.

În orașul natal al scriitorului petrilean se află ”Casa Memorială I.D. Sîrbu”, în ”noul centru vechi” al Petrilei, pe strada care îi poartă numele, I.D. Sîrbu fiind și numele Școlii gimnaziale din orașul Petrila. De asemenea, Colegiul Tehnic din Petrila poartă numele celebrului sculptor Constantin Brâncuși.

Pe scena Teatrului dramatic Ion D. Sîrbu din Petroșani se va prezenta duminică, 23 septembrie, ora 19:00, piesa de teatru ”Ce mai taci, Gary”, în regia lui Ion Barbu, după scenariul lui Ion D. Sîrbu.

Ion Desideriu Sîrbu

Ion Desideriu Sîrbu, născut la 28 iunie 1919, Petrila, județul Hunedoara (interbelic) – decedat la 17 septembrie 1989 la Craiova, acolo unde fosta securitate comunistă i-a stabilit domiciliul forțat, a fost autor, eseist, dramaturg, filozof, publicist și romancier român, autor în special de literatură de sertar, din cauza epurării sale. Lucrările sale au fost semnate cu pseudonimul Ion D. Sîrbu, cel mai adesea, dar și I. D. Sîrbu.

Născut în familia unui miner, I.D. Sîrbu a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj și, după cum declara el însuși, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiție muncitorească foarte veche.

Activează în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș etc.

Dacă Lucian Blaga i-a fost profesor și mentor, ulterior I. D. Sîrbu îi va deveni asistent la catedră profesorului Liviu Rusu. În 1947 devenea cel mai tânăr conferențiar universitar din țară. Este însă scos din Universitate, epurat de noua orânduire, care îl consideră un filozof cu idei reacționare. Motivul real se pare că a fost refuzul unui denunț abominabil împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat.

După câțiva ani de profesorat în învățământul liceal, a fost redactor în București, la revista Teatru iar apoi la Revista de pedagogie.

În urma unui articol critic referitor la o piesă comunistă, și datorită unei presupuse colaborări cu reacționarii maghiari în perioada Revoluției maghiare anticomuniste din Budapesta 1956, a fost arestat și condamnat politic, întâi la un an, iar apoi pedeapsa a crescut la șapte ani.

După eliberarea din închisoare, lucrează câteva luni în mină, după care, din 1964, i se stabilește domiciliul obligatoriu la Craiova, unde reușește, în cele din urmă, să se angajeze la Teatrul Național din Craiova ca secretar literar. Rămâne sub supravegherea Securității locale si centrale, ofițerul de caz fiind locotenentul (pe atunci) Olimpian Ungherea, care, printr-o ironie a sorții, va deveni la rândul său scriitor după demisia din Securitate.

Publică, după o lungă perioadă de interdicție, piese de teatru, povestiri și două romane pentru copii, cu ecou de critică extrem de redus. După 1989 cărțile sale au provocat o adevărată emoție în rândul intelectualilor români și au constituit exemple de literatură de sertar. Un rol semnificativ în promovarea operei sale l-a avut soția sa, Elisabeta Sîrbu, modelul personajului Limpi din romanul Adio Europa.

Victor Petrini, personajul principal al romanului lui Marin Preda ”Cel mai iubit dintre pământeni”, pare a fi modelat în parte după I.D. Sîrbu.

I. D. Sîrbu a murit la 17 septembrie 1989 în urma unui cancer al esofagului.

(Sursa: Wikipedia. Imagini: ”Perila Paralelă”, Mihai Barbu)

[slideshow_deploy id=’36590′]