România avea, la 31 iulie 2018, un număr de 36 hoteluri clasificate la 5 stele şi 367 de hoteluri cu 4 stele, însă cele mai multe, respectiv 52,1%, sunt hotelurile încadrate la categoria 3 stele, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate luni.

„La 31 iulie 2018, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (52,1% din total hoteluri) şi 2 stele (20,6%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36, iar cele cu 4 stele au fost 367 (cu 37 mai multe decât la 31 iulie 2017). Din numărul total de locuri în hoteluri, 43,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 23,9% au fost în hoteluri cu 2 stele, 26,8% în hotelurile cu 4 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,8% în hotelurile cu o stea şi 0,08 % în hotelurile neclasificate pe stele”, menţionează INS.

Cea mai semnificativă creştere a numărului de locuri de cazare au consemnat-o, însă, pensiunile agroturistice, cu un avans de 9,2% în primele şapte luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut. Locurile ce cazare în vile turistice au consemnat un salt de 8,5%, iar o creştere mai mică a numărului de locuri de cazare a fost înregistrată în cazul hotelurilor (plus 0,9%). În ansamblu, numărul locurilor de cazare turistică a urcat cu 2,8%.

Din totalul de 161.700 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2018 (exclusiv camerele din căsuţe), 98.400 (60,7%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2018 cu 1.901 în pensiunile agroturistice, cu 797 în hoteluri, cu 605 în vilele turistice, cu 469 în pensiunile turistice, cu 169 în hosteluri.

„Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2018 a fost de 353,3 mii. Cele mai multe locuri 196,7 mii erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 48,6 mii locuri, pensiunile turistice cu 35,8 mii locuri, vilele turistice cu 16,6 mii locuri, hosteluri cu 14,2 mii locuri”, precizează INS.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 91.700 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, 80.300 erau în staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, 72.500 în alte localităţi şi trasee turistice, 65.000 în staţiuni din zona montană, 36.200 în staţiuni balneare şi 7.600 în zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea.

Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), pe locurile următoare situându-se judeţul Braşov (8,4%), Municipiul Bucureşti (6,1%) şi judeţele Bihor (4%), Prahova (3,6%) şi Suceava (3,4%).

Judeţul Braşov a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică, cu 961 de astfel de structuri, urmat de judeţele Constanţa (834), Suceava (460), Harghita (434), Mureş (362) şi Prahova (345).

La 31 iulie 2018 erau neclasificate pe stele 102 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 113 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51% din total în anul 2018, valoare aproape similară cu anul 2017).

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 28,1% au fost în staţiunile din zona montană, 18,3% în Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 9,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7% în staţiunile balneare şi 3,4% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 77,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,6% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 57,3% din camere erau fără baie sau duş.

Agerpres

[slideshow_deploy id=’13837′]