În perioada 30 noiembrie – 01 decembrie, experții internaționali invitați la Forumul Anului European al Patrimoniului în România, secțiunea ”Calitatea în restaurare: cazul ruinei arheologice”, au vizitat unul dintre cele mai importante șantiere arheologice din România, Sarmizegetusa Regia, subiect al unui amplu proiect de restaurare demarat în urmă cu un an de Institutul Național al Patrimoniului (INP). Programul a inclus și o scurtă vizită la situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Au participat Fani Mallouchou Tufano (vicepreședinte al Comitetului pentru conservarea monumentelor Acropolei Atenei), Klaus Nohlen (Institutului Arheologic German), Ugo Tonietti (Departamentul de Arhitectură, Universitatea din Florența). Ne-au însoțit Gelu Florea, coordonator științific și Răzvan Mateescu, membru al colectivului de cercetare al șantierului arheologic Cetățile Dacice din Munții Orăștiei. Aceștia au fost întâmpinați, din partea Consiliului Județean Hunedoara, care și-a asumat finanțarea acestui proiect, de vicepreședintele instituției, Sorin Vasilescu, împreună cu ehipa Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice din cadrul Consiliului județean Hunedoara.
Din echipa de proiect coordonată de Institutul Național al Patrimoniului au participat Ștefan Bâlici (INP), Andrei Cîmpeanu (INP) și Virgil Apostol (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române)” se arată în informarea transmisă de INP.
În continuare, vă prezentăm detaliile vizitei la Sarmizegetusa Regia, așa cum au fost publicate de către Institutul Național al Patrimoniului:
”Am solicitat astfel o opinie avizată experților internaționali, specializați în intervenții pe cele mai importante situri arheologice ale lumii, asupra liniilor generale care caracterizează intervenția pe care Institutul Național al Patrimoniului o definitivează în această perioadă pentru situl de la Sarmizegetusa Regia. Astfel, această vizită este un prim pas spre organizarea unei comisii științifice internaționale (Baukomission), un demers obișnuit în practica internațională, care să aibă ca scop calibrarea discuțiilor tehnice legate de dezvoltarea proiectului cu cele mai actualizate și profesioniste informații accesibile la nivel internațional, relevante pentru tema proiectului nostru”, se arată într-un comunicat al Institutului Național al Patrimoniului:
