Examenul de treaptă din vremea comunismului ar putea reveni în actualul sistem. Anunțul făcut de ministrul Educaţiei.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat recent că examenul de treaptă din vremea comunismului, care făcea trecerea de la clasa a X-a la a XI-a ar putea reveni în actualul sistem. Aceasta pare să fi uitat că din 2020 clasele a XI-a şi a XII-a vor deveni obligatorii, potrivit Legii Educaţiei.

Elevii de liceu ar putea fi nevoiţi să treacă printr-un examen intermediar denumit în comunism treapta a II-a, examenul de la clasa a X-a la clasa a XI-a. Cel puţin aşa a declarat recent ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a precizat că propunerea se va găsi în noua lege a Educaţiei ce va fi supusă dezbaterii publice la sfârşitul lunii ianuarie.

Motivul reintroducerii treptei

În opinia oficialului, o evaluare la clasa a X-a ar aduce beneficii liceenilor. Concret rata de promovare va creşte dacă elevii de liceu vor susţine o evaluare intermediară, astfel încât ei să fie mai pregătiţi pentru examenul de Bacalaureat.

„Învăţământul obligatoriu se termină după clasa a X-a. Teoretic, acolo ar trebui să avem o evaluare, să ştim că am încheiat ciclul învăţământului obligatoriu. Fără îndoială, o vom pune în dezbatere publică. Şi dacă va fi acceptată o asemenea evaluare, ce beneficii ar aduce ea? Examenul de Bacalaureat nu va mai reprezenta materia pe patru ani de zile, care sunt anii de liceu, ci pe ultimii doi ani de zile. Deci, am uşura examenul de Bacalaureat prin această evaluare. Nu ştiu dacă va rămâne sau nu, după opinia mea, va fi un sprijin pentru cei care trec printr-o asemenea etapă“, a spus Andronescu.

Treapta a II-a este o măsură conservatoare, care securizează modelul actual. Iar scenariul 2 din proiectul „România Educată“, care ameninţă serios statutul profesorilor din liceele teoretice, devine imposibil. (Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie)

„Iar «punem căruţa înaintea boilor», adică găsim o modalitate prin care elevii să se «apuce» de învăţat mai repede, iar piaţa de meditaţii să mai aibă un prag cu presiune pe familii. Cred că o astfel de idee se bazează pe următoarea gândire: scade numărul de profesori buni, ca şi de elevi, deci hai să salvăm colegiile centenare, teoreticul, să punem un filtru suplimentar la clasa a XI-a ca să ce? Să creştem numărul celor care iau BAC-ul teoretic. Nicăieri în lume nu se duc la facultate mai mult de 40% din copii.

În continuare nu ne interesează ce se întâmplă cu un copil sărac la finalul clasei a VIII-a. Eu cred că este o măsură conservatoare, care securizează modelul actual. Iar scenariul II din proiectul „România Educată“ (şase ani pentru ciclul primar şi câte trei pentru gimnazial şi liceal- n.r.), care ameninţă serios statutul profesorilor din liceele teoretice, devine imposibil. Măcar dacă s-ar liberaliza 100% curriculumul în ultimele două clase de liceu (să fie la alegerea comunităţii şcolare – n.r.), astfel încât să aibă o urmă de sens această treaptă“, a comentat anunţul ministrului Daniela Vişoianu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţiei.

Atenţie! Din 2020 liceul va fi obligatoriu

În schimb, Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, afirmă că, dacă ministrul Andronescu doreşte implementarea acestei măsuri, oficialul va trebui să lămurească nişte chestiuni. „În primul rând, trebuie să avem în vedere că, potrivit actualei legi a Educaţiei, cel târziu până în 2020, întregul învăţământ liceal va fi obligatoriu. Aşadar, se pune întrebarea ce rol va mai avea această treaptă, dacă oricum clasele a XI-a şi a XII-a vor deveni obligatorii. Apoi, presupunând că elevilor care nu iau notă de trecere la examenul de treaptă, li se permite să facă şi clasa a a XI-a şi a XII, ce examen vor susţine la sfârşitul liceului? Vor da automat Bacalaureatul Profesional?“, atrage atenţia Vlaston.

La rândul său, specialistul în Educaţie Marian Staş spune că examenul de treaptă va avea efecte prea puţin relevante pentru elevi. „Dezbaterile ar trebui să fie despre admiterea la ciclul liceal de studii, în sensul dacă avem sau nu nevoie de examen de admitere la liceu după finalizarea clasei a VIII-a. Acolo trebuie să fie mai degrabă concentrate eforturile Ministerului Educaţiei, dacă ne dorim un învăţământ de calitate, nu pentru un examen după clasa a X-a“, crede Staş.

Elevi: creşterea ratei de promovare la BAC se rezolvă prin alte metode

Dacă ministrul Educaţiei consideră că reintroducerea examenului de treaptă i-ar încuraja pe şcolari să înveţe, reprezentanţii elevilor sunt de altă părere. „Argumentele ministrului sunt nefondate. Susţinem că pentru a creşte în mod organic, real, rata de promovare la Bacalaureat trebuie să lucrăm în principal la planurile-cadru şi programele şcolare, care sunt mult prea încărcate. Elevii nu studiază pentru că nu-şi doresc, ci din cauză că sistemul nu le facilitează procesul de învăţare“, este de părere Petru Apostoaia, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE).

Reprezentantul elevilor adaugă că alte dificultăţi importante sunt legate de profesorii de la clasă. „Din această perspectivă, pot fi abordate mai multe probleme precum profesorii necalificaţi sau numărul mare de elevi repartizaţi unui singur cadru didactic. La liceele de top, situaţia este cu atât mai gravă pentru că avem 30-35 de elevi într-o singură clasă. În astfel de condiţii, evident că profesorul face cu greu faţă numărului mare de elevi, de unde derivă diminuarea calităţii predării şi rezultatele slabe“, încheie Petru Apostoaia.

Ce spune OECD despre rolul examenelor naţionale

Un studiu publicat de OECD în 2017 subliniază că examenele naţionale (BAC-ul şi Evaluarea Naţională), în forma actuală, nu oferă posibilitatea unei evaluări comprehensive a aptitudinilor elevilor.

„Creează o definiţie extrem de restrânsă a succesului şi nu lasă loc unor păreri mai diversificate cu privire la rezultatele învăţării, potrivit cărora elevii cu aptitudini şi interese diferite pot reuşi, dincolo de performanţele academice. Mai mult, limitează şansele profesorilor de a-şi exprima părerea profesională prin testări la clasă şi feedback oferit elevilor, care stă la baza evaluării formative, fiind unul dintre cele mai eficiente moduri de a sprijini performanţele educaţionale.“

Mai mult, raportul atrage atenţia că din cauza mizei acestor examene, procesul de învăţare al elevilor este mai scăzut pentru alte domenii. „Examenele cu miză mare pot avea un impact semnificativ asupra învăţării şi motivaţiei elevilor. Odată cu apropierea unui examen, elevii studiază mai mult pentru test. Pregătirea testelor poate domina procesul de învăţare, elevii devenind reticenţi faţă de activităţile didactice pe care le consideră nerelevante pentru pregătirea testelor, ceea ce limitează învăţarea.“

Nu în ultimul rând, studiul atrage atenţia că, în ciuda faptului că examenele naţionale sunt importante, sistemul educaţional ar trebui să se focuseze pe creşterea calităţii şi echităţii.

„Cu toate că examinările cu mize ridicate sunt frecvente în numeroase ţări, în România absenţa unor măsuri de reducere a impactului lor are consecinţe negative asupra învăţării, motivaţiei şi evoluţiei elevilor. În viitorul apropiat, România ar trebui să se concentreze asupra creşterii calităţii şi a echităţii evaluării de la clasa a VIII-a, în sprijinul schimbărilor pozitive prevăzute în noul curriculum la nivelul procesului de predare şi învăţare. Pe termen mai lung, ar trebui să ia în calcul folosirea evaluării din clasa a VIII-a în scopul monitorizării elevilor din diferite programe şcolare, ca parte a procesului de dezvoltare a unui învăţământ secundar mai cuprinzător.“

Cum se desfăşura treapta a II-a în trecut

Examenul de treaptă care făcea trecerea de la clasa a X-a la ciclul secundar de liceu a fost introdus în comunism. Mai exact, acesta a fost implementat odată cu publicarea Legii Educaţiei şi Învăţământului nr. 28 din 21 decembrie 1978. Treapta reprezenta un examen din materiile de bază din clasele a IX-a şi a X-a. Potrivit legii de la acea vreme, absolvenţii primei trepte a învăţământului liceal (clasa a IX-a şi a X-a) care nu continuau studiile în treapta a II-a de liceu sau în şcoala profesională se încadrau „în producţie”, fiind obligaţi să efectueze un stagiu de practică cu durata între 6 şi 12 luni.

De asemenea, şi absolvenţii treptei a II-a de liceu care nu continuau studiile în învăţământul superior se încadrau „în producţie”. Aceştia erau obligaţi să efectueze un stagiu de practică între 6 şi 18 luni. Sistemul de trepte a fost eliminat după anul 1990. Însă pe parcursul epocii post-decembriste mai mulţi miniştri care au deţinut portofoliul Educaţiei au afirmat că doresc reintroducerea acestuia. Unul dintre ei a fost Sorin Cîmpeanu în 2012, respectiv Alexandru Athanasiu în 2004.

 adevarul.ro

[slideshow_deploy id=’13835′]