Să ne bucurăm de întâlnirea cu Domnul Hristos în această zi de întâmpinare! Şi în această zi de întâmpinare să ne gândim şi la alte întâmpinări nu numai la întâmpinarea din templul din Ierusalim. Să ne gândim la întâmpinarea femeilor mironosiţe care L-au întâmpinat pe Domnul nostru Iisus Hristos şi pe care şi Domnul Hristos le-a întâmpinat în ziua Învierii Sale. Să ne gândim la mulţimea uimită şi bucuroasă despre care spune sfântul evanghelist Marcu că atunci când Domnul Hristos a coborât din Muntele Schimbării la Faţă, a alergat să I se închine.

Să ne gândim şi la întâmpinarea de la sfârşitul lumii când Domnul Hristos va fi văzut de toţi pentru că aşa cum fulgerul apare la răsărit şi ajunge până la apus tot aşa şi venirea Fiului Omului va fi văzută de toţi odată. Îl vor vedea chiar şi potrivincii şi necredincioşii şi cei ce s-au lepădat de El şi cei care I-au împuns coasta cu suliţa, toţi Îl vor vedea. Unii dintre oameni vor alerga înaintea Lui răpiţi fiind pe norii cerului şi-L vor întâmpina în aer pe Domnul Hristos pentru că au dus o viaţă mai presus de lumea aceasta, L-au avut în vedere pe Domnul Hristos mai mult decât lucrurile veacului acestuia şi atunci vrednici sunt să se întâlnească cu Domnul Hristos. Sfântul Apostol Pavel spune: „noi cei vii care vom fi rămas la venirea Domnului nu-i vom întrece pe cei adormiţi, ci împreună cu ei vom fi răpiţi în nori întru întâmpinarea Domnului în văzduh, şi aşa pururea cu Domnul vom fi”.

Înainte de a-L întâmpina pe Domnul Hristos în văzduh, fără să mai avem posibilitatea să-L întâlnim cum L-au întâlnit Dreptul Simion şi proorociţa Ana, avem totuşi posibilitatea să-L întâmpinăm şi să ne întâmpine, să mergem spre El şi să vină şi El spre noi. Şi aceasta se întâmplă la fiecare rugăciune conştientă pe care o facem, aceasta se întâmplă la fiecare împărtăşire cu dumnezeieştile taine, aceasta se întâmplă de câte ori citim dumnezeiasca Evanghelie în care Domnul Hristos e cuprins şi din care ni se face arătat prin Cuvântul Său.

Aşadar, această sărbătoarea de Întâmpinare a Domnului nostru Iisus Hristos se poate prelungi pentru fiecare dintre noi, nu numai pentru zilele care sunt hotărâte pentru a sărbători Întâmpinarea Domnului. În toate zilele vieţii noastre avem putinţa să ne întâlnim cu Domnul Hristos, să-L întâmpinăm pe Domnul Hristos, să ne întâmpine Domnul Hristos, să vină către noi, să vină în faţa noastră, să vină în inima noastră, să intre în alcătuirea fiinţei noastre ca să ardă spinii păcatelor noastre, să ne facă sălaş al Duhului Sfânt, sălaş al Său şi sălaş al Tatălui ceresc aşa cum a făgăduit când a zis: „cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui” şi mai departe „Cel ce păzeşte Cuvântul meu, acela este cel care Mă iubeşte şi Tatăl meu Îl va iubi şi Vom veni la el şi la el Ne vom face locaş”.

Predica părintelui Teofil Părăian la sărbătoarea “Întâmpinarea Domnului”