Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 4 martie 2019, un nou exponat în cadrul proiectului intitulat „Exponatul lunii”, ce poate fi admirat în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii martie 2019 la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva este un manșon din os aparținând culturii Wietenberg.

Cercetările arheologice preventive de pe tronsonul Deva – Orăştie al autostrăzii ce traversează judeţul Hunedoara, desfăşurate în anul 2011, la Şoimuş, punctul „Teleghi”, au oferit un bogat material arheologic, atât cantitativ, cât şi din punct de vedere al varietăţii şi informaţiei. Piesa prezentată a fost descoperită într-un complex adâncit, aflat în zona centrală a suprafeţei cercetate, între numeroasele complexe arheologice ce se datează în epoca bronzului.

Manşonul descris, pe lângă aspectul său artizanal şi estetic, are o importanţă aparte din punct de vedere al categoriei utilitare, cel mai probabil făcând parte din categoria pieselor de harnașament. Dat fiind contextul descoperirii, într-o groapă cu resturi menajere, putem aprecia doar ipotetic modul lui de utilizare. Cert este că piesa a fost abandonată datorită deteriorării prin fisurare şi fracturare, având în vedere segmentul lipsă.

”Piesa a fost obţinută din prelucrarea prin debitare, alezare şi şlefuire a unui segment diafizar de os lung de vită, lucru care a dat peretelui o arcuire spre exterior. De asemenea, în plan orizontal, forma este ovală. Marginile capetelor au fost subţiate faţă de restul peretelui şi polizate drept. La un capăt, în proximitatea marginii au fost realizate 8 orificii perforate oblic, în plan vertical. Suprafaţa exterioară a fost decorată cu motive ornamentale obţinute prin adâncire, cu ustensile ascuţite. Ele se împart, de la o margine la alta, în trei registre. Spre capetele manşonului se află câte un şir alcătuit din câte două cerculeţe cu punct central, legate între ele de câte două liniuţe arcuite spre exterior, care se ating în zona mediană. Între aceste două registre, la distanţă aproximativ egală, se află un al treilea, care constă într-o bandă realizată din două linii paralele, între care au fost trasate perpendicular şi alternativ pe fiecare, o serie de liniuţe scurte. Analiza decorului, în sensul asimetriei aparente a acestuia ne mai dă un indiciu în privinţa intervenţiilor asupra piesei, ulterioare confecţionării ei. Se poate observa că, la un capăt, decorul cu motive circulare este incomplet, şirul de cerculeţe dinspre extremitate lipsind. Acest aspect se poate datora faptului că, la un moment dat, din cauza deteriorării extremităţii, manşonul a fost recondiţionat prin scurtarea şi reşlefuirea capătului astfel rezultat”, explică dr.Nicolae Cătălin Rișcuța.

La rândul său, dr. Antoniu Tudor Marc arată că decorul însuşi are o semnificaţie simbolică, pe care însă, din cauza trecerii atâtor veacuri, o putem doar presupune. ”Este acceptat că motivele circulare – în acest caz cercul cu punct central – sunt simboluri astrale ori, mai precis, solare. Aceste motive ornamentale se regăsesc şi pe unele vase pentru servitul băuturilor, presupuse a fi utilizate în cadrul unor ceremonii. În epoca bronzului Soarele ocupa un rol central în mitologia şi religia comunităţilor indo-europene ce ocupau teritoriul actual al României, astfel că instrumentarul şi recuzita rituală trebuia să fie împodobită cu simboluri ale astrului zilei. De altfel, ornamentica culturii Wietenberg este tributară în cea mai mare parte acestei simbolistici”, explică cercetătorul.

Exponatul poate fi vizionat pe tot parcursul lunii martie, de marți până duminică, între orele 9-16³⁰ .