Șefa de la Educaţie propune, din nou, pe fondul rezultatelor dezastruoase de la simulările pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, schimbări majore în sistem: vrea patru tipuri de Bacalaureat şi modificarea clasei pregătitoare, care să devină clasa I.

Noi schimbări importante par să îi aştepte pe elevi: ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, anunţă că pregăteşte o nouă reformă în sistem. Vrea patru tipuri de Bacalaureat, astfel încât examenul să fie unul diferenţiat, din trei fiind eliminată matematica. Mai mult, şefa de la Învăţământ îşi doreşte să reformeze şi ciclul primar şi, astfel, clasa pregătitoare să devină clasa I.

Concret, potrivit propunerilor lansate în dezbatere publică, va exista un Bacalaureat diferenţiat, care va avea următoarea formă: Bacalaureat A1 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale de ştiinţe), Bacalaureat A2 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale socio-umaniste), Bacalaureat T (tehnologic) şi Bacalaureat V (pentru absolvenţii programelor de studii liceale vocaţionale). După susţinerea examenului, absolvenţii studiilor liceale vor putea opta pentru studii superioare, în funcţie de materiile aprofundate în liceu, a declarat Andronescu.

„După ce s-a încheiat evaluarea prin examenul de Bacalaureat, elevii au dreptul spre studii universitare, oarecum, pre-condiţionate. Adică cel care are un Bacalaureat vocaţional, se duce să facă studii universitare vocaţionale: Muzică, Sport. Cei care au ales formula pe care altă dată o numeam învăţământ real pot opta pentru studii universitare socio-umaniste, Ştiinţe sau Ştiinţe aplicate”, a precizat ministrul Educaţiei.

Ce materii se vor da la BAC-ul diferenţiat

Potrivit acesteia, materiile care se vor da la BAC A1 (pentru profilul Ştiinţe) sunt: Limba Română, Limba străină, Matematică, Fizică/Chimie/Biologie şi proba de creativitate şi aptitudini. Materiile pentru BAC A2 (pentru studiile socio-umaniste) cuprind: Limba Română, Limbă străină, Istorie, Filosofie/Logică/Filosofie şi proba de creativitate şi aptitudini. Materiile pentru BAC V (pentru studiile vocaţionale) sunt: Limba Română, Limbă străină, probă specifică şi probă de creativitate şi aptitudini. Iar materiile pentru BAC T (profesional) sunt: Limba română, Limba străină şi Ştiinţe.

Concret, Matematica este eliminată de la Bacalaureat în trei din cele patru tipuri de examen. Astfel, elevii care vor Bacalaureatul tehnologic nu vor mai susţine proba la Matematică. Din spusele ministrului Educaţiei, Bacalaureatul diferenţiat vine şi cu reguli precise pentru elevi. Spre exempu, un absolvent de studii liceale socio-umaniste nu are voie să meargă la facultăţi cu profil tehnic.

Specialiştii în Educaţie, în tabere diferite

Referitor la această propunere, dascălii au păreri împărţite. Unii consideră că un examen diferenţiat ar fi de bun augur. „Până în clasa a IX-a copii ajung la un nivel de cultură generală, iar apoi au parte de pre-profesionalizare în liceu. E mult mai bună structura asta, au timp să îşi aleagă ce profil vor să urmeze. Problema e că trebuie văzut dacă există timp pentru implementarea ei”, este de păerere profesorul Ştefan Vlaston.

„Este o inflexibilitate a abordării”, susţin alţi dascăli. Propunerea Ecaterinei Andronescu, conform căreia doar elevii de la Ştiinţe vor da Bacalaureatul la Matematică nu este optimă, deoarece nu doar aceşti elevi au nevoie să studieze Matematica.

Miza din spatele propunerii: rata mai mare de promovare

„Copiii care termină profilul tehnic au nevoie să înveţe această disciplină, să înveţe ce au nevoie practic pentru meseriile din acest domeniu” adaugă Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.

„Există două riscuri. Forma fără fond şi „furatul căciulii”, adică să croim examenele de Bacalaureat în mod diferenţiat ca la final, să avem ca rezultat că mai mulţi copii promovează acest examen. Modelul de arhitectură curriculară este cel care trebuie schimbat. În prezent, el este comunist şi sindicalist. ”Mărul otrăvit” din Educaţie îl reprezintă planurile-cadru, care trebuie schimbate. Proiectarea curriculară care are loc acum nu are nimic de-a face cu binele elevilor”, spune şi profesorul Marian Staş.

Clasa pregătitoare devine clasa I

Schimbările propuse de Ecaterina Andronescu nu se termină aici. Ele vizează şi învăţământul primar. Între altele, clasa pregătitoare devine clasa I. Dacă curriculumul rămâne acelaşi, se schimbă doar denumirea, deci practic, nu se schimbă nimic, spun specialiştii.

„Dar dacă se va umbla la curriculum, atunci e o problemă serioasă. Clasa pregătitoare este centrată pe comportamente, nu pe rezultate. Nu se acordă calificative, ci se acordă atenţie modului în care se dezvoltă copiii, cum se acomodează cu disciplina”, a conchis Vişoianu.

Semnele de întrebare

Mai rămân multe semne de întrebare despre cum se va face admiterea la liceu, dar şi despre cum se va face notarea la clasa I, de exemplu. O admite chiar ministrul Educaţiei. „Nu putem să dăm raspunsurile acum. Sunt încercări ale noastre de a găsi formula cea mai potrivită”, a menţionat oficialul. Proiectul de lege va fi pus în dezbatere înainte să fie înaintat Parlamentului, a conchis ministrul Educaţiei.

Sursa: adevarul.ro