Rugăciune – versuri de Nicu Haloiu

Rugăciune

Cine ești tu acesta, de-mi dărui fericire,
cine ești tu de-mi dărui, de leagăn cântec blând,
de-mi împlinești de-acum acel vis de iubire
punându-i iar făptura, în drumul meu mergând?

Și cum să-ți mulțumesc, pentru acest dar,
când în întreaga-mi viață, am pierdut atât,
că totu-mi părea doar o zbatere-n zadar
și de atâtea multe ori, rămasu-mi-ai tăcut?

Tu mi-ai mai dat odată, tot un magnific dar,
un înger de lumină, să-mi umple anii goi,
și mi-ai lăsat pe drum un destin amar,
că după-o vreme darul, l-ai luat tu, înapoi!

De ești tot tu acela, atunci am a mă teme
că-mi dărui acest dar și-apoi te răzgândești,
te rog totuși acum, să-mi dai destulă vreme,
să-ți iubesc minunea, dacă mă iubești!