Tunelurile vor avea galerii de evacuare în caz de urgenţe, nişe de serviciu pentru amplasarea echipamentelor de securitate, instalaţii electrice, de ventilare, de stingerea incendiilor şi echipament ITS. Proiectarea şi execuţia Secţiunii E se află în faza de licitaţie publică, iar costul celor 9,13 kilometri de autostradă a fost estimat la circa 300 de milioane de euro, fără TVA, potrivit documentelor publicate de CNAIR în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Povestea „tunelurilor pentru urşi” de pe autostradă, considerate necesare pentru a evita problemele de stabilitate şi impactul negativ cu implicaţii majore asupra mediului, a început încă din 2010, odată cu publicarea Acordului de mediu pentru Autostrada Lugoj – Deva.

Mai multe organizaţii de mediu au reacţionat la prevederile sale, iar în 2011 au transmis Comisiei Europene şi statului român un memorandum cu privire la impactul negativ al Autostrăzii Lugoj – Deva planificate şi la prezentarea unor soluţii posibile de atenuare a acestuia.

Cele mai importante vizau construcţia unor ecoducte în aceleaşi zone în care au fost stabilite în prezent, dar care nu fuseseră incluse în acordul iniţial de mediu. „Este extrem de important ca toate soluţiile de atenuare şi defragmentare să ia în considerare importanţa zonei pentru conectivitate la nivel regional, dar şi pentru condiţiile locale. În acest sens, recomandăm ca toate ecoductele proiectate pentru carnivorele mari din zona studiată să aibă o lăţime de cel puţin 200 de metri.

Vă recomandăm să nu fie construită nicio zonă de parcare şi servicii în interiorul sitului propus Natura 2000. Vă recomandăm ca un program mare de monitorizare a carnivorelor din zonă să fie pus în aplicare înainte, în timpul şi după construcţia autostrăzii şi datele obţinute de specialişti să fie utilizate pentru implementarea personalizată a unor soluţii de atenuare, în colaborare cu proiectantul şi constructorul autostrăzii.”, se arăta în memoriul organizaţiilor de mediu, din 2011.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a fost însă nevoită să renunţe la execuţia sectorului de circa 10 kilometri, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia tunelurilor. Între timp, în martie 2017 au fost deschişi traficulu rutier 15 kilometri din Lotul 2, în 14 august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai Lotului 4, iar până la sfârşitul lunii este aşteptată deschderea Lotului 3, de 21 de kilometri.

Zona „sensibilă” tranzitată de sectorul de autostradă pe care vor fi construite ecoductele este Podişul Lipovei – Poiana Ruscă. Se întinde pe 35.738 de hectare şi cuprinde suprafeţe din judeţele Timiş (81 la sută), Hunedoara şi Arad.

Vulnerabilităţile vizează siguranţa şi culoarele de migraţie ale carnivorelor mari. „Din punctul de vedere al conectivităţii populaţiilor de carnivore mari, fragmentarea habitatelor cauzată de dezvoltările antropice şi a infrastructurii de transport reprezintă factorul negativ major, cu precădere în banda de habitat favorabil din Podişul Lipovei.”, se arăta în fişa sitului Natura 2000.

În prezent, circa 400 de kilometri (70 la sută) din lungimea autostrăzii A1 se află în exploatare, 9 la sută în şantier şi 21 la sută în planificare sau proiectare. După deschiderea Lotului 3 al autostrăzii Lugoj – Deva vor mai rămâne de executat Secţiunea Margina – Holdea, de circa 10 kilometri, şi Autostrada Sibiu – Piteşti, de 122 de kilometri.

sursa: adevarul.ro