O nouă etapă privind modul în care regiunea Văii Jiului își poate găsi o nouă identitate economică și socială capabilă să contribuie la dezvoltarea de resurse alternative industriei miniere a avut loc, odată cu lansarea raportului “Tranziție justă în Hunedoara – Diversificare economică, echitabilă și durabilă”, material pregătit de Centrul Român de Politici Economice. Raportul a fost prezentat luni, 23 septembrie 2019, la Palatul Cultural din municipiul Lupeni, în cadrul unui eveniment organizat de Greenpeace România și Bankwatch România.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale și regionale (primari, viceprimari și specialiști ai administrațiilor locale din Valea Jiului, prefectul județului Hunedoara), rectorul Universității din Petroșani, reprezentanți ai unor asociații, sindicate și ai mediului local de afaceri.
Reprezentanții organizatorilor au arătat că închiderea minelor reprezintă un pas important în obiectivul principal de decarbonizare, însă asigurarea tranziției post-închidere reprezintă o provocare, în special pentru comunitățile direct afectate de acest proces. Astfel, deși fiecare proces de închidere a unei mine are particularitățile sale, este comună nevoia unui model de dezvoltare bazat pe politici publice locale, concepute pentru a susține economia locală și a reduce impactul negativ asupra comunităților. În acest sens, scenariile de dezvoltare, axate pe cele 3 sectoare primare ale economiei (agricultură, industrii, servicii) și rezultate în urma unor modelări macro economice prezentate la Lupeni, sunt construite, în opinia organizatorilor acestui eveniment, ca alternative viabile, echitabile și durabile. Ele pun accent pe numărul de locuri de muncă create, costurile și beneficiile rezultate. Spre exemplu, în sectorul primar, care include microferme de animale sau cultivarea arbuștilor fructiferi, studiul arată că până în 2030 se pot crea beneficii nete de 420 milioane lei și 760 de locuri de muncă. Sectorul secundar (energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor etc ) ar produce beneficii nete de 150 milioane lei și 1520 locuri de muncă. Nu în ultimul rând, impactul total al sectorului terțiar (dezvoltarea structurilor de sprijin, agropensiuni, turism în natură) va fi de 181,27 milioane de lei și 434 de locuri de muncă.
De altfel, prefectul județului Hunedoara, Tiberiu Fabius Kiszely, prezent la eveniment, este de părere că regiunea Văii Jiului are toate premisele necesare pentru a deveni, în următorii ani, nu doar un nou pol economic al județului, ci chiar motorul de dezvoltare economică al județului Hunedoara. La rândul său, gazda reuniunii, Lucian Resmeriță (primarul municipiului Lupeni) apreciază că deja unele rezultate palpabile ale procesului de tranziție economică a Văii Jiului încep să se vadă. ”Încep să se vadă rezultatele pe care ni le-am dorit Într-adevăr lucrurile se mișcă și este bine că se mișcă în direcția pe care ne-o dorim. Nu se mișcă atât de repede cum ne-am dori noi, pentru că, evident, noi am vrea să vedem rezultatele cât mai repede. Cred că un pas înainte îl reprezintă și acest studiu, realizat de Centrul Român de Politici Economice, precum și întâlnirea noastră de astăzi. Scopul nostru este acela de a obține fonduri europene pentru Valea Jiului și cu siguranță le vom obține. Avem această certă promisiune, inclusiv de la Bruxelles, dar și noi trebuie să mergem foarte bine pregătiți și, în mod deosebit, trebuie să mergem foarte uniți în fața finanțatorilor. Trebuie să avem programe integrate, în care să fie inclus și omul, și societatea, și școala, și spitalele și tot ceea ce înseamnă infrastructura locală. Ne interesează Valea Jiului, în integralitatea ei, și trebuie să găsim soluții pentru dezvoltarea acesteia și pentru un viitor mai bun pentru cetățeni. Și alte orașe care au fost în situația noastră au găsit soluții, deci trebuie să le găsim și noi”, a spus primarul Lucian Resmeriță.
Din recomandările enunțate în raportul CRPE, pentru ca scenariile prezentate să prindă contur, esențiale sunt unele măsuri precum: elaborarea și implementarea unor programe de calificare/recalificare/
Contextul național și european este favorabil pentru a implementa soluțiile enunțate în raport, având în vedere mai ales faptul că Valea Jiului este regiune pilot în cadrul Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție și multe părți interesate sunt implicate activ în acest proces. Raportul este relevant și pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a regiunii, document definitoriu pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027. “Ne dorim foarte mult ca studiul lansat astăzi să fie preluat de către Ministerul Fondurilor Europene pentru definirea Strategiei de dezvoltare a Văii Jiului. Studiul arată foarte clar că cele mai valoroase resurse nu sunt ascunse sub pământ. Valea Jiului este propice pentru dezvoltarea de micro-ferme, agricultura ecologică, turism sau pentru proiecte de energie regenerabilă.”, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii Greenpeace România. “Platforma reprezintă o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă, însă acestea nu vor fi de durată și bine plătite dacă nu sunt rezolvate și celelalte probleme, precum recalificarea sau infrastructura”, spune Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.
