Urările pițărăilor s-au auzit pe la toate casele de creștini din estul Văii Jiului, în special în satele momârlănești tradiționale, la Cimpa sau la Jieț din orașul Petrila. Ziua Pițărăilor, așa cum este cunoscută ziua Ajunului de Crăciun în satele momârlănești din Valea Jiului, tocmai pentru faptul că în această zi are loc colindul acestora. ”Hai flăcăi în piţărăi, cu straiţa după ţipăi, piţărăii Domnului, nu vă dare-ţi somnului!”

Pițărăii au reguli tradiționale, statornicite de-a lungul veacurilor, pe care nimeni nu se încumetă să le schimbe. Ei respectă același loc de adunare, aceeași oră de pornire și același traseu, precum și același mod de desfășurare.

În dimineaţa de Ajunul Crăciunului participanţii, de la copii până la bătrâni, femei şi bărbaţi, se adună la casa celui mai de vază om din sat împreună cu purtătorii de steaguri al căror număr diferă de la an la an. Steagul este o prăjină de alun înaltă de trei, patru metri înflorată după un anumit ritual cu fanfiu, flori şi panglici multicolore de care se agaţă zurgălăi şi este purtat exclusiv de un fecior trei ani consecutiv, după care este înmânat unui frate mai mic, unei rude sau unui prieten. De aici, Piţărăii pornesc pe un traseu bine stabilit din strămoşi, până seara fiind vizitate toate casele din sat. Gazdele îi aşteaptă pe Piţărăi cu toată familia în faţa casei cu un blid de seminţe de grâu, mei sau cânepă şi cu o păpuşă de turtă dulce care se oferă primului din convoi. Purtătorii de steaguri strigă gazdelor urarea: “Bună zâua lu’ Ajun! La anu’ şî la mulţi ani cu sănătate!”, acestea, la rândul lor, răspunzând: „Mare mulţămită! Să traiţi sănătoşi, să ne mai căutaţi la anu’ şî la mulţi ani!”, după care cineva din familie împarte Piţărăilor colăcei care se numesc ţipăi, mere, pere, nuci, mai nou şi diferite dulciuri. Piţărăii nu părăsesc curtea gazdei până ce fluieraşii nu zic o învârtită jiană în cinstea gazdei, pe a cărei melodie bărbaţii din alai iau fetele la joc. Abia apoi, la semnalul dat de purtătorii de steaguri prin scuturarea zurgălăilor, Piţărăii se îndreaptă spre următoarea gospodărie.

Momârlanii întâmpină an de an Nașterea Domnului așa cum au învățat de la părinți, și obiceiurile lor au reușit să-și păstreze autenticitatea și acum, în ciuda invaziei lumii moderne. „Crăciunul nu e crăciun dacă nu vin „Pițărăii” să ne colinde”, așa se aude în toată zona momârlanilor din Petrila. La Petrila, în fruntea cetelor de pițărăi s-au aflat și primarul Vasile Jurca, viceprimarul Dorin Curtean dar și alți oameni de vază ai localității, pentru că în Petrila, trupa de piţărăi e formată din floarea satului pe parte bărbătească, iar ceata ce duce falnicele steaguri e formată din mândri flăcăi ai satului.

Folclorul obiceiurilor de iarnă la români este, prin frumuseţe şi diversitate, cel mai frumos din lume. Așa cum nu e loc de tăgadă că, în rândul acestora, frumoasele obiceiuri de Crăciun ale momârlanilor din satele Văii Jiului, sunt la loc de cinste în tradiția autentică a românilor.

Redactori: Daniel P. Bolog, Tiberiu Vințan
Documentație: Etnolog Dr. Dumitru Gălățan – Jieț