Credincioșii prăznuiesc în data de 6 ianuarie Botezul Domnului, cunoscut în popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mântuitorului in Iordan, poarta si denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greaca si înseamnă „arătare”, „descoperire”. De ce arătare sau descoperire? Pentru ca in momentul in care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât in chip de porumbel si a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).  In acest sens, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.

Boboteaza – scurt istoric

Sărbătoarea Bobotezei este amintita din secolul al II lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. Menționam ca in primele secole, Boboteaza era sărbătorita împreuna cu Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV lea, cele doua sărbători au fost despărțite: 25 decembrie fiind data stabilita pentru prăznuirea Nașterii Domnului si 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

Boboteaza, ziua in care Hristos S-a descoperit lumii

Afara de cele grăite de Iisus la vârsta de 12 ani in templu, Hristos nu a săvârșit nicio minune si nu a rostit niciun cuvânt reținut de evangheliști. Începând cu Botezul Sau, Hristos iese din umbra si începe sa propovăduiască. A primit botezul la 30 de ani, vârsta maturității la evrei.

Iisus a venit la Ioan si i-a cerut sa-L boteze, nu pentru ca avea nevoie de curățire de păcate, caci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinți creația. Ca Mântuitorul nu a venit sa primească iertare de păcate de la Ioan, reiese si din faptul ca botezul lui Ioan li ajuta pe om sa conștientizeze starea păcătoasa, însă, nu oferea iertarea. De aceea se si spune ca era „spre iertarea păcatelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aducă Hristos.

El primește botezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfânt in creație. Prin căderea in păcat, omul Li pierduse pe Sfântul Duh, așa cum ne mărturisește Sfântul Chiril al Alexandriei. Botezul Mântuitorului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentru om si pentru întreaga creație. Prin cuvintele din rugăciunea citita la Boboteaza: „Astăzi firea apelor se sfințește…”, nu trebuie sa înțelegem ca harul lui Dumnezeu se pogoară in timpul slujbei de sfințire a apei peste toata apa care exista in diverse locuri, ci doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru.

In Botezul Domnului stau începutul si temeiul Sfintei Taine a Botezului creștin

Acceptând sa Se cufunde in Iordan, Hristos l-a îngropat pe vechiul Adam si a început astfel zidirea unui om nou. Apele Iordanului primind pe Dumnezeu-Omul nu au avut ce sa curețe, ci au fost ele însele purificate. Hristos a curățit prin cufundarea Sa in Iordan, creația întinata de căderea omului in păcat si a înlăturat puterea satanei. Astfel, in clipa când El S-a lăsat botezat de Ioan, izvoarele harului s-au pogorât peste creație.

In rugăciunea de sfințire a apei de la Botez, se cere venirea Duhului pentru curățirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea sa devina, prin pogorârea deplina a Duhului, loc al nașterii omului nou in Hristos.

Astfel, ritualul Botezului creștin repeta aceste momente, care semnifica trecerea dintr-o etapa existențiala in alta: el se deschide cu lepădările, menite sa alunge puterea satanei si se încheie cu primirea darului Sfântului Duh.

Boboteaza – sfințirea apei

In ajunul si in ziua de Boboteaza, in toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor si preoților se sfințește Agheasma Mare.

Creștinii ortodocși pot lua pe nemâncate din Agheasma Mare in perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie si la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosita in Ajunul Bobotezei la sfințirea casele credincioșilor si locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi: binecuvântarea si sfințirea prapurilor, sfințirea crucii si a troițelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, sfințirea icoanelor, a bisericilor, a anti miselor si a Sfântului si Marelui Mir.

ziarulunirea.ro