Primarul orașului Petrila, Vasile Jurca salută semnalul dat de reprezentanții Platformei Europene pentru Regiunile Carbonifere în Tranziție în fața Parlamentului European, privind finanțarea programelor destinate acestora. În baza acestui program, România va primi de la Uniunea Europeană 757 milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluantă.
Astfel, România ar deveni ce de-al treilea beneficiar de fonduri nerambursabile din Fondul pentru tranziție echitabilă, un instrument creat de Comisia Europeană pentru a atenua impactul economic și social al așa-numitului ”Green Deal” (Pactul Ecologic European), politica prin care Comisia condusă de Ursula von der Leyen își propune să transforme Uniunea Europeană, până în 2050, într-o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Cel mai mare beneficiar al programului este, potrivit propunerii financiare avansate de Comisia Europeană, Polonia (stat care are de altfel, în prezent, și cea mai mare industrie carboniferă din UE) – 2 miliarde de euro. Aceasta va fi urmată de Germania (unde mai există, de asemenea, mari zone monoindustriale) – 877 milioane de euro și România – căreia i-ar reveni un buget de 757 de milioane de euro.
Cea mai mare parte a acestor fonduri ar trebui să ajungă, în mod firesc, în regiunea Văii Jiului, zona cel mai puternic afectată de programele de închidere a minelor de cărbune. Însă, potrivit regulilor europene, trebuie precizat faptul că banii nu sunt garantați, ci ei trebuie accesați pe baza unor proiecte clare și, în același timp, viabile, adresate zonelor afectate de tranziția la o economie ”verde” și care pot genera schimbări majore în viața economică și socială a acestor comunități. Este extrem de important însă la ce vor fi folosiți acești bani, pentru că, în opinia autorităților locale, dacă vor fi cheltuite milioane de euro doar pe programe de reconversie profesională, atunci UE nu-și va atinge obiectivele din ”Grean Deal”.
Ca reprezentant al administrației publice locale din orașul Petrila, una din localitățile monoindustriale ale Văii Jiului în care închiderea sectorului minier poate afecta semnificativ viața oamenilor, primarul orașului Petrila, Vasile Jurca, își pune însă mari speranțe în derularea acestui program care, în opinia sa, completat și cu alte proiecte și programe susținute de statul român, ar putea creiona un viitor cetățenilor din comunitatea pe care o conduce. În acest sens, toate demersurile de până acum în această direcție au fost încurajate și susținute de autoritățile administrației locale din orașul Petrila.
”Mulțumesc tuturor ONG-urilor locale și naționale, Ministerului Fondurilor Europene și tuturor celor care s-au implicat și au fost alături de noi în poziționarea Văii Jiului pe platforma zonelor carbonifere aflate în tranziție din Europa. Datorită faptului că noi, primarii Văii Jiului, am înțeles că doar împreună putem dezvolta Valea Jiului, a fost posibilă nu doar participarea comună la o serie de întâlniri din cadrul acestei Platforme europene, ci cred că demersurile noastre au fost percepute în mod corect la Bruxelles. Mai mult decât atât, cu sprijinul societății civile, am reușit să-l aducem în Valea Jiului pe directorul general al Departamentului de energie al Comisiei Europene, domnul Klaus-Dieter Borchardt, însoțit de specialiști și membri ai Platformei Europene pentru Regiunile Carbonifere în Tranziție, oferindu-le acestora ocazia de a vedea exact care sunt problemele comunității noastre, de a sesiza nevoile oamenilor chiar ”de la firul ierbii” cum se spune în sport, și eu cred că astfel am reușit să-i convingem că Valea Jiului este într-adevăr o zonă carboniferă în tranziție care are nevoie de sprijin din partea Comisiei Europene pentru a putea depăși această perioadă de trecere de la o economie monoindustrială la o economie diversificată”, a declarat primarul Vasile Jurca.
În același timp, primarul orașul Petrila avertizează că este incorect ca unii europarlamentari (cum este spre exemplu Siegfried Mureșan ) să-și aroge merite în dezvoltarea acestei Platforme europene, în condițiile în care ori de câte ori primarii Văii Jiului au participat la lucrările Platformei europene pentru tranziție echitabilă, din păcate nu s-au bucurat de sprijinul vreunui eurodeputat român, care de altfel nici măcar nu au participat la aceste întâlniri decisive.
Primarul Vasile Jurca reamintește că directorul general al Departamentului de energie al Comisiei Europene, Klaus-Dieter Borchardt, însoțit de specialiști, membri ai Platformei Europene pentru Regiunile Carbonifere în Tranziție, au venit în Valea Jiului în luna aprilie a anului trecut, gazde fiindu-le atunci Universitatea Petroșani împreună cu două importante organizații de mediu, Greenpeace și Bankwatch. La întâlnirea cu oficialii de la Bruxelles au fost prezenți de asemenea toți primarii Văii Jiului, dar și reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara și ai Prefecturii Hunedoara, investitori și reprezentanți ai unor ONG-uri, însă nu a fost prezent nici un europarlamentar român.
Experții europeni au vizitat atunci mina Petrila, care se află într-un plin proces de transformare în obiectiv de interes cultural și turistic, grație proiectului ”Planeta Petrila”, un proiect dezvoltat în comunitatea locală petrileană, iar astfel au aflat direct de la sursă care este potențialul de dezvoltare al acestui proiect și al ansamblului de patrimoniu industrial de la fosta mină Petrila, potențial pe care acesta îl poate dezvolta în folosul comunității. Tot atunci au avut loc și o serie de discuții de informare vizavi de finanțările care se pot accesa pentru zonele carbonifere aflate în tranziție, de care să beneficieze și orașele și municipiile din Valea Jiului.
Este evident că în cazul României, având în vedere existența unor regiuni mono-industriale și carbonifere în restrângere de activitate, sunt necesare fonduri semnificative pentru a susține costurile importante, în mod special cele de natură socială, care vor apărarea ca urmare a tranziției către o economie neutră climatic. În Fondul pentru tranziție echitabilă vor fi puse la dispoziția statelor membre 7,5 miliarde de euro, cu titlu de granturi nerambursabile, deci nu credite.
Este la fel de categoric faptul că succesul sau eșecul așa numitului ”Green Deal” propus de comisia Ursulei von der Leyen depinde de finanțarea lui. Ca să atingă ținta de zero emisii de carbon în anul 2050, Europa își propune să investească în economiile statelor membre circa 1000 de miliarde de euro. Va fi însă nevoie de o perioadă de tranziție, altfel șocul asupra economiilor va fi mult prea mare. În consecință, Comisia Europeană propune un așa numit ”Mecanism pentru o tranziție echitabilă”. Mecanismul Comisiei, negociat cu Parlamentul European, se bazează pe trei surse financiare care vor fi puse la dispoziția statelor pentru a investi în economiile lor cu scopul de a le face cât mai ”verzi”.
- Primul pilon îl reprezintă Fondul pentru tranziție echitabilă. În acest fond ar urma să fie puse la dispoziția statelor membre 7, 5 miliarde de euro, granturi nerambursabile.
- Al doilea pilon pe care se sprijină mecanismul Comisiei este fostul ”Plan Juncker”. În Fondul European pentru Investiții Strategice ar urma să fie disponibile alte circa 35-45 de miliarde de euro. Cu acești bani, statele membre vor cofinanța investiții în energie regenerabilă. Acești bani reprezintă însă credite.
- Al treilea pilon îl reprezintă creditele de la Banca Europeană de Investiții (BEI) destinate proiectelor care nu au neapărat profitabilitate, dar sunt necesare pentru a crește eficiența energetică (cum sunt de pildă, proiectele pentru anveloparea locuințelor). Acestea ar urma să se ridice la alte 40 – 45 de miliarde de euro.
”Eu sper ca Parlamentul European și Comisia Europeană să accepte propunerile celor de la Platforma pentru tranziție, astfel încât ca România să primească cei peste 700 milioane de euro. Atenționez Ministerul Energiei că, pentru a primi acești bani, suntem condiționați să elaborăm și să aprobăm o Strategie energetică națională, care să asigure tranziția de la producerea energiei pe bază de cărbune, la producerea energiei din surse regenerabile și, în același timp, să asigure securitatea energetică națională”, a mai precizat primarul Vasile Jurca.
