De la cruce pân-la mine
Numai lumi și căi divine
Mănăstiri și catedrale
Tot mai des îmi ies în cale

Iar cu ochii mari ai minții
Îmi adun în palme sfinții
Și părinții deopotrivă
Ce mă cheamă, ce mă strigă

Noaptea-n visele uitării
Ce-s adânci ca fundul mării
Unde zac înmormântate
Verzi, corăbii scufundate

De la cruce pân-la mine
Numai miere de albine
Ce prin lume știu s-o poarte
De la naștere la moarte

Când trec pragul dimineții
Văd biserica vieții
Albă, sfântă, iubitoare
Cu obraji-n vânt și soare

Apărând a ei morminte
Cu cruci drepte și cruci sfinte
Și cărarea dintre ele
Tainic drum până la stele

De la cruce pân-la mine
Inviere, rugăciune
Și războaie ce-nving pacea
Și minuni care-nfrâng moartea

Din pădurile eterne
Cad stejari ca niște semne
Câte-un fir ni se aduce
Să ne fie nouă cruce

Și izvorul curge-ntruna
Apa lui e numai una
Care mâine se-nmulțește
Și cu crucea se sfințește

Până-i cruce și credință
Totu-i iederă, sămânță
Să-nfășoare-a lumii haină
Și viața, ca o taină.

Dorel NEAMȚU