Cântă inima-mi pe ramuri
Visele mi se adun
S-au aprins stele la geamuri
Parcă-i noaptea de Crăciun.

De prin vremuri neuitate
Curge lin zâmbetul tău
Este tot ce ne desparte
Și ne va uni mereu.

Pasul tău adapă norii
Și furtunile le-aduc
Până când se ivesc zorii
Ce le-alungă și se duc.

Dintre valuri de miresme
Ce cuprind pământu-ntreg
Numai una, a ta este
Ce-o sărut și o aleg.

Și din anii cruzi și teferi
Când de-abia ne ridicam
S-au aprins cei doi luceferi
Martori sfinți, că ne iubeam.

Tot îți scriu aceeași carte
Și mereu îți voi șopti
Că-ntr-o zi vine o noapte
Când, iarăși, ne-om întâlni.