Adevărat grăiesc preoții Episcopiei Devei și Hunedoarei când ne amintesc că Săptămâna Sfintelor Patimi, în care ne aflăm, are pentru noi, creștinii, menirea de a ne aminti, în fiecare an, că drumul către Înviere trece întotdeauna prin suferință și urcă anevoios înspre calvar.
Cum altfel am putea trece peste inimaginabila situație de la fosta Mină din Uricani, care și dincolo de propria moarte mai produce durere în sufletele oamenilor. După ce a răpit sute de vieți de mineri, în tragediile care i-au însângerat istoria celor peste 70 de ani de existență, Mina Uricani și-a luat, în aceste zile, un ultim prinos de sânge, răpindu-le viața unor oameni tineri care munceau aici la ”îngroparea” acestei mine, pentru care statul român a luat decizia că trebuie să dispară.
Olivian și Bogdan-Constantin aveau 31 și, respectiv 41 de ani și lucrau pe șantierul de la fosta mină Uricani unul de o lună de zile, iar celălalt doar de o zi. Suficient pentru ca, într-un moment oarecare al zilei de 15 aprilie, să fie la locul nepotrivit, într-un moment nepotrivit, pregătind lucrările necesare pentru ca turnul înalt al puțului cu skip să poată fi implozat într-o operațiune tehnică programată pentru joi, 14 aprilie. Din păcate, bătrânul turn nu a mai așteptat acest moment și s-a prăbușit cu o zi mai devreme, prinzându-i sub mormanul de moloz și fier pe cei doi muncitori. N-au mai avut, din nefericire, nici o șansă de scăpare, cu toate că săriseră din utilajele pe care lucrau și fugiseră, încercând să-și salveze viața. Trupurile lor zdrobite au fost scoase de sub dărâmături de pompieri abia după mai bine de 24 de ore de la producerea accidentului. Nu mai puțin de 40 de pompieri, dar și alți angajați ai SNIMJ și ai firmei care lucra la acest proiect, precum și voluntari ai administrației locale au participat la căutarea victimelor.
Pentru Olivian și Bogdan-Constantin viața s-a săvârșit dramatic, în Săptămâna Patimilor. Tot ceea ce mai putem face pentru ei acum este să ne rugăm ca sufletele lor să fie conduse spre odihna veșnică în Împărăția Cerurilor. Aceste este, de altfel, și îndemnul pe care Episcopia Devei și Hunedoarei îl face către toți slujitorii Sfintelor Altare și către credincioșii Eparhiei, rugându-i să-și îndrepte glasul, în rugăciune, către Atotmilostivul Dumnezeu, cerând îndurare pentru sufletele robilor Săi Olivian și Bogdan-Constantin scoși, fără suflare, de sub dărâmături la Mina Uricani.
Episcopia Devei și Hunedoarei transmite condoleanțe și încurajări familiilor îndoliate și îi asigură pe cei rămași în urmă de rugăciunea Bisericii pentru sufletele celor plecați, în mod tragic, dintre noi încredințându-i pe cei din familiile celor doi, de cuvintele Sfântului Apostol Pavel: Și nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că știm că, dacă aveți parte de suferință, aveți parte și de mângâiere (II Corinteni 1,7), nădăjduind că Dumnezeul milei și al mângâierii va face ca suferința acestei încercări să se transforme în putința de a primi voia lui Dumnezeu!
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
