Unii dintre cei mai cunoscuți sfinți ai creștinătății, Sfinții Împărați Constantin și Elena, sunt sărbătoriți în calendarul ortodox, în fiecare an, pe data de 21 mai. Deși sunt mulți cei care le poartă numele și își sărbătoresc onomastica în această zi, nu toată lumea știe cine au fost Sfinții Constantin și Elena.

Împăratul Constantin este cunoscut drept un adevărat protector al creștinilor și creștinismului. În timpul domniei sale, a fost legalizată religia creștină în Imperiul Roman. Înainte de asta, creștinii erau persecutați, bunurile lor confiscate, iar ei plăteau chiar și cu viața credința în Hristos. Așadar, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt considerați eliberatorii creștinismului.

Cine au fost Sfinții Constantin și Elena – scurtă istorie

Sfântul Constantin cel Mare – care a trăit între anii 272 și 337 – a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine religie permisă, legalizând astfel creștinismul, alături de alte religii din imperiu. În anul 321, împăratul Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus a declarat duminica drept sărbătoarea săptămânala a creștinilor, zi de odihnă în imperiu, dar și ziua în care și soldații puteau asista la slujbă.

Împăratul Constantin cel Mare, cel care a legalizat creștinismul

Flavius Valerius Aurelius Constantinus a luat mai multe măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creştinismului.

Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au fost și cei care au contribuit la construirea unora noi.

În tradiția ortodoxă, Împăratul Constantin este amintit și pentru convocarea primului sinod ecumenic din istorie, în anul 325. La acest prim sinod s-au pus bazele învățăturii creștine și primele canoane ale religiei creștine. Tot în cadrul Conciliului de la Niceea s-a stabilit și principiul alegerii datei Paștelui ca fiind în prima duminică după luna plină de după echinocțiul de primăvară. Iar acest lucru s-a păstrat până în zilele noastre.

Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol.

Cine a fost Sfânta Elena

Sfânta Elena, cunoscută sub numele de Helena Augusta a fost mama împăratului Constantin cel Mare. În multe dintre scrierile vechi, Elena, originară din Golful Nicomidia, se spune că era fiica unui hangiu. Constantin, fiul Elenei, a devenit împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, Helena Augusta a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Mama lui Constantin a participat la numeroase acțiuni de binefacere în folosul creștinilor persecutați, mutilați și lipsiți de posibilități. Este prima femeie din lume despre care se știe că și-a eliberat toți sclavii și a desființat de la curte suita de doamne și domnițe, care huzureau în lux, intrigi și lucruri nefolositoare.

Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a avut o contribuţie majoră la această lucrare de înnoire a religiei creștine, prin care s-au deschis şi s-au zidit în Imperiul roman mii de biserici. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu Apostolii”

În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, Sfânta Elena a mers în pelerinaj în Țara Sfântă. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.

Rugăciune de Sf Constantin și Elena

Mulți dintre creștini obișnuiesc ca, mai ales în ziua de 21 mai, să rostească rugăciunea către Sf Constantin și Elena:

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, Voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri. Voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului. Voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori. Pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor. Ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioara Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană. Și pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre.

Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena, rugați-vă pentru noi! Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm. Daţi-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri. Voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum. Alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă. Și vindecaţi neputinţele noastre. Tămăduiţi bolile noastre. Potoliţi răutatea noastră. Izgoniţi pe vrăjmaşii nosştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim. Ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi-vă milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.’

ziarulunirea.ro