Sfânta Maria, Născătoarea de Dumnezeu sau Fecioara Maria, Maica Domnului, ocupă un loc aparte în religia creștin ortodoxă. Orice slujbă îi aduce cântări, orice bisercă o cinstește prin icoane, orice român o sărbătorește creștinește pe 15 august.

Maica Domnului în credința ortodoxă

În lumea tradițional românească, Fecioara Maria era văzută ca un intermediar între Sfânta Treime și oameni, o mijlocitoare către mila lui Dumnezeu. Creștinii se rugau și continuă să se roage la ea pentru înțelegere și iertare.

Atributului de Iertătoare, i se adaugă cel de Tămăduitoare și Mamă a tutoror. Nu puține sunt icoanele făcătoare de minuni cu ea sau istorisirile despre minunile ei. De exemplu, pilda tămăduirii Lizavetei, mama Sfântului Ioan Botezătorul este generatoarea legendei caprifoiului. Acesta este numit și mâna Maicii Domnului, datorită formei de palmă delicată.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului

Deși este sărbătorită și nașterea ei, așa cum se obișnuiește în creștinismul ortodox, moartea este de o mai mare importanță, reprezentând apogeul devenirii acesteia. Este impropriu să spunem că sărbătorim moartea ei, căci la 3 zile după „marea trecere”, mormântul ei din Ghetsimani a fost găsit gol. Astfel, 15 august este un mare praznic pentru români, Adormirea Maicii Domnului reprezentând ultima și cea mai importantă sărbătoare din vară.

Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele 7 sărbători anuale destinate ei. Aceasta face parte din categoria sărbătorilor ortodoxe caracterizate de rituri premergătoare precum postul.

Postul Adormirii Maicii Domnului

Cu 14 sau 15 zile înainte de sărbătoare, se lasă sec. Parte din cele 4 posturi importante ale anului, postul acesta este despre slavă și evlavie față de Sfânta Maria, dar și de pregătire pentru marele praznic al acesteia și al Schimbării la Față. Postul Adormirii Maicii Domnului face parte din calendarul creștin încă de la începuturile acestuia. Durata sa era diferită în funcție de regiune, însă la Sinodul Ecumenic din secolul al XII-lea, postul a fost standardizat pentru orice creștin. De atunci, postul începe pe 1 august și se termină după Liturghia de pe 15 august. În cazul în care 1 august cade într-o zi de vineri sau miercuri, postul va începe de pe 31 iulie.

De-a lungul postului, pe lângă restricțiile alimentare, creștinii o cinstesc pe Fecioară prin pelerinajele la bisericile care poartă hramul ei și prin rugăciuni de mulțumire, de ocrotire de cele rele și de miluire. În Biserici, se citesc Paraclisele Maicii Domnului care „pregătesc terenul” pentru Prohodul din seara de 14 spre 15 august. Prohodul Maicii Domnului este în strânsă legătură cu cel al lui Iisus, referitor la strofe și ritm și este o cântare de tânguire și mărturisire a Sfințeniei Fecioarei.

Postul alimentar și sufletesc

Față de postul Crăciunului sau Paștelui, cel de Sfânta Maria este destul de scurt și mai puțin aspru. Pe lângă faptul că este aproape de strânsul recoltei, când Dumnezeu ne dă în dar toate bogățiile naturii, postul este și cu dezlegare la pește. Schimbarea la Față este ziua în care mâncatul peștelui este permis. În lumea monahală, acesta are restricții mult mai aspre, dar pentru restul creștinilor, acestea nu sunt obligatorii.

Însă, înainte de a fi un post alimentar, postul Adormirii Maicii Domnului este unul sufletesc. Privarea limbii de gustul cărnii, dar păcătuirea cu vorba, fac ca postul să nu aibă nicio însemnătate creștină, ci să fie doar o dietă. În primul rând postim de la fapte rele, de la ură, invidie. Ele sunt imposibil de evitat, „a greși este omenește”, însă postul e un prilej în plus de a te înfrâna de la ele.

Cum ziceam la început, Maica Domnului are un statut deosebit în religia creștină. Deși Sărbătoarea Adormirii Ei are o rânduială asemănătoare cu cea a lui Iisus, Ea nu face parte din Sfânta Treime. Această rânduială are rolul de a o cinsti ca mamă a lui Iisus, dar și ca fecioară neîntinată. Iar noi, ca buni creștini, avem rolul de a respecta sărbătoarea mergând la Biserică, rugându-ne, ținând post și veselindu-ne.

Sursa: sarbatoricrestine.ro