Organizația ecologistă Greenpeace a lansat un raport cu recomandări despre cum se poate face trecerea la transport curat până în 2040. Soluții există, bani europeni există, rămâne ca și politicienii europeni și români să își asume efortul, pentru că e în joc sănătatea tuturor. Raportul vine ca urmare a deciziei Comisiei Europene de a adopta o strategie pentru mobilutyate durabilă, ca parte a Pactului ecologic european (European Green Deal). 
Lucrurile nu stau mai bine nici în țara noastră. Potrivit Greenpeace, acum România își pune în pericol cetățenii: nu construiește infrastructură pentru transportul alternativ, nu investește în transport public nepoluant, ba chiar încurajează cumpărarea de mașini diesel foarte vechi și poluante. De aceea, românii respiră aer de mină și avem foarte multe decese asociate poluării.
Raportul lansat astăzi de Greenpeace arată că transformarea fundamentală a sectorului transportului trebuie și poate să înceapă acum și să fie implementată în acest deceniu. Ecologiștii arată că decarbonizarea sectorului transporturilor se poate întâmpla numai dacă factorii de decizie adoptă măsuri care schimbă tiparele de mobilitate către moduri mai ecologice, mai echitabile și regenerabile – mersul cu bicicleta, mersul pe jos, transportul public, trenurile și vehiculele comune – și prin implementarea rapidă a tehnologiilor mai eficiente.
Modelarea raportului arată că 53% din reducerile de emisii pot fi realizate prin eficiența tehnologiei și prin folosirea de combustibili mai curați, în timp restul de 47% pot fi obținute reducând cererea de transport și trecând la opțiuni de transport mai curate.
Măsurile necesare pentru decarbonizarea transportului până în 2040:
-
Eliminarea treptată a vanzarilor de autovehicule noi diesel și benzină, inclusiv hybrid, până în 2028 și eliminarea completă a autovehiculelor cu motor cu ardere internă până în 2040.
-
Reducerea parcului de vehicule ușoare cu 27% până în 2030 și cu 47% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2015.
-
Reducerea utilizării vehiculelor private de la 62% la 42% în zonele urbane mari (în centrele urbane reducându-se și mai semnificativ) și de la 79% la 68% în zonele non-urbane.
-
Reducerea cererii de mobilitate cu 12% până în 2040, comparativ cu nivelurile pre-COVID (cu excepția aviației).
-
Reducerea numărului de camioane pe drumurile europene de la 6 la 3,6 milioane, în paralel cu dublarea utilizării căilor navigabile interioare și a transportului feroviar de la 29% la 58%.
-
Limitarea utilizării așa-numiților combustibili sintetici (E-fuels), produși cu energie regenerabilă, la modurile de transport care nu au o alternativă – cum ar fi aviația.
-
Presupunând o producție suficientă de combustibil sintetic pentru aeronave pe bază de energie regenerabilă la scară comercială, scăderea numărului total de kilometri parcurși de pasageri cu 33%. Cu toate acestea, astfel de combustibili sintetici (E-fuels) sunt departe de a fi disponibili la scară largă, ceea ce înseamnă că numărul călătoriilor aeriene ale pasagerilor ar trebui foarte probabil să scadă mult mai mult.
-
Reducerea consumului de energie în transportul de suprafață, marfă și aviație cu 63%, față de 2015.
De asemenea, activiștii de mediu fac și o serie de recomandări politice imediate pentru reducerea poluării și combaterea fenomenelor meteo extreme asociate schimbărilor climatice. În opinia acestora, viitoarele planuri de redresare ale guvernelor și strategia Comisiei Europene pentru mobilitate inteligentă și durabilă ar trebui să includă o serie de reglementări și decizii verzi de finanțare, pentru a începe transformarea sectorului transporturilor în Europa. Succint, avem nevoie de:
-
Tranziție verde și echitabilă pentru transport, fără bani pentru poluatori
-
Trenuri mai multe și mai bune
-
Mai puține avioane
-
Sfârșitul erei vehiculelor cu combustibili fosili
-
Mai puține mașini, mai mult mers pe jos, cu bicicleta și cu transportul public
-
Fără aeroporturi noi
Este de așteptat ca guvernele UE, în perioada 15 octombrie 2020 – 30 aprilie 2021, să prezinte Comisiei Europene planurile lor naționale de recuperare și reziliență în contextul Covid-19. Multe dintre măsurile prezentate pe larg în raport ar putea fi luate în considerare în acest context. Banca Europeană de Investiții, care a alocat aproape 15 miliarde EUR pentru extinderea drumurilor și aeroporturilor între 2016 și 2019, va adopta o nouă strategie climatică până la sfârșitul anului 2020. În paralel, Comisia Europeană elaborează un plan cuprinzător pentru o mobilitate inteligentă și durabilă, document planificat să fie adoptat până la sfârșitul anului 2020, chiar înainte de Anul European al Căii Ferate.
