Reprezentanții societății civile din Valea Jiului reuniți în consorțiul de ONG-uri ”Valea Jiului Implicată” atrag atenția factorilor de decizie de la nivel local și central, dar și autorităților publice locale că deși procesul pe care Valea Jiului trebuie să îl urmeze în ceea ce privește închiderea minelor este unul ireversibil, trebuie să existe interes și implicare pentru salvarea acelor obiective din patrimoniul industrial care pot fi valorificate atât economic, cât și cultural, cu atât mai mult cu cât sprijinul european oferit prin Fondul pentru Tranziție Justă permite accesarea de bani europeni în acest scop.
Pornind de la aceste premise, reprezentanții societății civile solicită conducerii CEH, SNIMVJ și EM Lonea, prin intermediul unei scrisori deschise adresate conducătorilor acestor unități economice dar și primarului orașului Petrila, să revizuiască documentația din Caietul de sarcini pentru atribuirea contractului de prestări servicii de proiectare pentru Execuție lucrări de închidere și ecologizare – Etapa II – Secțiunea Suprafață – reabilitare și recultivare (incinte, halde) pentru sucursala E.M. Lonea.
Militanții arată că au făcut o serie de demersuri oficiale pentru salvarea unor elemente de patrimoniu industrial de la EM Lonea, care merită și trebuie salvate de la distrugere și desființare. ”Prin adresa transmisă tuturor Administrațiilor Publice Locale din Valea Jiului, inclusiv Primăriei Orașului Petrila, în data de 21.05.2020 Coaliția Valea Jiului Implicată a solicitat inițierea și aprobarea în Consiliul Local a unui regim minim de protecție inclusiv pentru obiectivele de mai jos, cu scopul evaluării preliminare a potențialului de reconversie de către specialiști atestați, înainte de a acorda autorizațiile de demolare sau pentru lucrări de extindere și reabilitare a acestora: Mina Lonea – Turnul de extracție – puț schip, clădirea Dispensarului vechi (Sala ședințe) și calea ferată cu Depoul de locomotive și descărcarea de la Mina Petrila), construite la finalul sec. XIX și mijlocul sec. XX. Relevanța acestora pentru întreaga comunitate provine din atașamentul față de perioada de bunăstare și este recunoscută prin potențialul de reconversie și multiplele exemple din țări apropiate (Ungaria, Croația, Cehia, Polonia). Principiul reconversiei funcționale este utilizat și în Raportul de țară pentru România, pentru anul 2020, cu referire la Valea Jiului și categoria de proiecte și programe care necesită finanțare din Fondul pentru Tranziție Justă”, se arată în scrisoarea deschisă a membrilor Coaliției Valea Jiului Implicată.
Mai mult, aceștia demonstrează că în ”Ghidul cu privire la Reabilitarea și refuncționalizarea minelor aflate în procedură de închidere” se arată cât se poate de clar că revitalizarea unor obiective din industria minieră poate atrage noi afaceri și poate crea noi locuri de muncă. De asemenea, închiderea minelor poate oferi oportunitatea de a integra mai bine planurile de revitalizare economică, astfel încât acestea să fie aliniate cu interesele publice, de dezvoltare spațială și economică pe termen lung. Exemplele de cele mai bune practici în acest domeniu au avut succes deoarece au valorificat, au încorporat și au subliniat moștenirea locală a cărbunelui, așa cum este cazul în varii situații din Cehia (Dolni Vitkovice, Ostrava), Polonia (Katowice, Zabrze, Walbrzych), Zeche Zollverein (Germania), sau Loos-en-Gohelle în Franța. Genk este, de asemenea, un exemplu de succes din Belgia. Tocmai de aceea, cred reprezentanții societății civile din Valea Jiului, companiile miniere ar trebui să ghideze conversațiile și să ofere exemple de opțiuni realiste pentru utilizarea terenului după închidere, luând în considerare atât fezabilitatea tehnică, cât și cea economică. În acest sens, Coaliția Valea Jiului Implicată este dispusă să acorde sprijin companiilor responsabile de închiderea minelor din Valea Jiului în elaborarea unor documentații care să servească la susținerea oportunităților pe care unele obiective de la Mina Lonea le pot avea pentru o dezvoltare viitoare.
