Ziua de 24 ianuarie prilejuiește omagierea personalității lui Alexandru Ioan Cuza și a actului istoric al Unirii Principatelor Române din anul 1859, unul dintre pașii decisivi în constituirea României moderne.
Dr. Georgeta Deju, șef-serviciu Secția de Istorie și Artă a MCDR Deva arată că odată ales domnitor al ambelor țări române, în 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a întreprins o susținută activitate diplomatică și politică pentru recunoașterea și consolidarea unirii, și, mai ales, a promovat o serie de reforme ce erau imperios necesare pentru modernizarea și progresul țării. Printre reformele înfăptuite pe parcursul celor șapte ani de domnie (1859-1866) se numără cele privind împroprietărirea țăranilor, secularizarea averilor mănăstirești, obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, instituirea unui sistem fiscal modern, promulgarea codului civil și al celui penal, organizarea armatei naționale, organizarea serviciului poștal, înființarea universităților din Iași și București, înființarea, la București a Muzeului Național de Antichități, a Societății de Științe Naturale, a Școlii Naționale de Arte Frumoase etc. Aceste reforme, inspirate de modele din țările dezvoltate din Occident, dar racordate la realitățile locale, au propulsat noul stat printre realitățile lumii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea. Către această nouă țară erau îndreptate inimile românilor ardeleni, aceștia privind cu speranță înfăptuirea unirii celor două principate române, și cu admirație pe artizanul unirii, Alexandru Ioan Cuza.
Menționări referitoare la Unirea Principatelor Române și la domnitorul Alexandru Ioan Cuza se află și în revista orăștiană „Cosânzeana”. Textele îl înfățișează pe Cuza ca pe una dintre cele mai importante personalități istorice ale românilor, fiindu-i apreciate eforturile de modernizare a țării, iar cea mai însemnată realizare a sa este socotită unirea celor două țări române, prin care a creat „o țară singură și frumoasă, România liberă de azi”. În paginile aceleiași publicații este semnalată și apariția unor tipărituri referitoare la Unirea din 1859, dar și despre viața și activitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cărțile cu aceste subiecte fiind considerate o lectură folositoare și necesară care „împrospătează toată istoria în mintea generației de azi”.
După Unirea de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Dirigent a hotărât ca Ziua Principatelor Române să fie marcată oficial în școlile românești din „Transilvania, Banat și Părțile Românești din Ungaria”, așa cum merita „cel dintâi pas spre unirea deplină a neamului nostru”, în acest sens fiind emisă o circulară în 13 ianuarie 1919.
