Deși nu este obligatorie, cartea de identitatea electronică vine cu o serie de beneficii, însă cu actualul document românii nu vor mai putea călători în afara graniţelor ţării, a spus preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), Octavian Oprea, la cea de-a 25-a ediţie a evenimentului Ziua Comunicaţiilor.

„Când vorbim despre identitatea electronică, în ultima perioadă s-au speculat foarte multe informaţii mai mult sau mai puţin adevărate în zona publică. Ce e important e că această carte electronică de identitate va putea oferi cetăţeanului român posibilitatea de a interacţiona în format digital cu instituţiile publice şi asta alături de alte două proiecte pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României le implementează.

E vorba despre nodul eIDAS care va permite comunicarea datelor dintre instituţiile guvernamentale din România împreună cu toate celelalte instituţii de la nivel european. Practic, identitatea noastră va putea circula în toată Uniunea Europeană şi identitatea celorlalţi cetăţeni europeni va putea fi recunoscută de instituţiile publice din România”, a subliniat Oprea.

Acesta a adăugat că procesul de identificare electronică va fi completat de platforma software centralizată PSCID, prin care, cu o logare unică, fiecare cetăţean din România poate naviga în orice platformă electronică.

„(…) ca şi completare a acestui proces de identificare electronică a cetăţeanului român, Autoritatea pentru Digitalizarea României are, în acest moment, în implementare proiectul PSCID, platforma software centralizată de identitate digitală care va acţiona ca poartă unică de intrare în toate platformele de e-Guvernare din România. Mai simplu: aşa cum în momentul de faţă ne logăm cu Facebook şi Gmail într-o platformă privată, ne vom putea loga cu această identitate electronică o singură dată şi vom putea naviga nestingheriţi în orice platformă electronică. Cartea de identitate electronică vine la pachet cu multe alte beneficii. Ea nu va fi obligatorie, pentru că există, din păcate, şi cetăţeni care pun la îndoială modul în care datele sunt stocate, faptul că această carte de identitate electronică le va încălca anumite drepturi, ceea ce nu e adevărat. Lor le vom putea oferi posibilitatea de a fi beneficiarii în continuare a unei simple bucăţi de plastic cu care se vor putea identifica în faţa instituţiilor publice din România, dar nu vor mai putea călători în afara graniţelor ţării”, a explicat şeful ADR.

Actualul tip de CI nu va mai putea fi folosit pentru a putea călători în Uniunea Europeană

Potrivit precizărilor ADR, cartea de identitate simplă nu va mai putea fi folosită ca document de călătorie în interiorul Uniunii Europene. De asemenea, cartea de identitate electronică nu este obligatorie. Cu toate acestea, pentru a putea călători în Uniunea Europeană, cetăţenii României care optează în continuare pentru o carte de identitate simplă vor fi obligaţi să prezinte şi paşaportul alături de aceasta, se arată în comunicatul de presă.
Ciprian Teleman, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, a explicat cum vor funcţiona noile documente

Ciprian Teleman, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, a vorbit despre ”buletinul cu CIP”, care va avea dimensiunea unui card bancar, după cum a confirmat ministrul, la Digi24.

”Diferența e că e un mare pas înainte. Noile cărți de identitate vor permite identificarea unui cetățean român în sistemul guvernamental digital. Va fi un act de identitate electronică în cloud-ul guvernamental. Asta înseamnă că un cetățean va putea fi recunoscut de instituțiile statului” a anunțat ministrul, precizând că astfel scăpăm de copiile xerox și alte date solicitate de pe buletin. Termenul dat de ministru cu privire la momentul în care vom scăpa de copiile xerox este 2026.

Cine are acces la datele stocate prin noile carduri de identitate, cu CIP-uri

”Va fi un nucleu de date, de bună calitate, pe care le pot folosi alte instituții, prin intermediul unor centre de date satelit în jurul acestui nucleu de date. Sunt datele statului, nu pot fi contestate. Instituțiile interconectate între ele și care pot transfera date se leagă și folosesc date și din acest nucleu central. Următorul cerc periferic e al unor platforme de date. Deci aici o să avem Justiție, Muncă, Sănătate, MAI-ul, Externele, de aici mai departe, alte instituții, cum ar fi un post de poliție, un spital, o administrație financiară pot interoga, în baza unor drepturi bine standardizate, date proprietare ale instituțiilor, dar și date din nucleul central” a explicat ministrul accesul la aceste informații de pe ”buletinul cu CIP”.

Tranziția va fi la fel ca la vechile buletine, ”probabil va dura ani”, a anunțat, recent, Ciprian Teleman, la Digi24.

Sursa: dcnews.ro