Obiceiuri și tradiții de Sfânta Maria Mică – Nașterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din cursul anului bisericesc
Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, se prăznuiește pe 8 septembrie, fiind prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, de o mare importanță pentru credincioși.
Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Pe 8 septembrie este o mare sărbătoare în calendarul creştin-ortodox. Se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Naşterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care începe la 1 septembrie.
Această sărbătoare, elogiată de secole, ne dovedește că Maica Domnului ascultă rugăciunile noastre așa cum Dumnezeu a ascultat rugăciunile fierbinți ale Sfinților Săi Părinți Ioachim și Ana. Mulți credincioși se roagă Sfintei Maria pentru bucurie, noroc și spor în toate.
Părinții Fecioarei Maria:
Fecioara Maria s-a născut din parinţi foarte înaintaţi în vârstă, Ioachim si Ana, ca rod al rugăciunii lor. Tatăl ei era din seminţia lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron.
În tradiţia creştină există legenda potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind, şi-ar fi dorit nespus de mult un copil. Cum încercările de o viaţă nu au dat roade, rugăciunile au rămas unica lor şansă. Şi Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ. Aşa a venit pe lume fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi.
Nașterea Maicii Domnului, o sărbătoare a bucuriei:
De sute şi sute de ani, în jurul acestei sărbători duhovnicești s-au împletit o mulțime de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generaţie în generaţie. În tot acest timp, strămoşii noştri s-au rugat în această zi, respectând tradițiile acestui praznic al bucuriei, deoarece înaintașii lor, care le-au împlinit, au fost mai sănătoși, necazul a fugit din viața lor, norocul a poposit în casele lor și s-a păstrat armonia în relațiile interumane.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică:
În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în mediul urban și în cel rural, în egală măsură: În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe ocrotitoarea tututor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an.
Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: „Să vă trăiască!” şi „Casă de Piatră!”
În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor : spor, armonie şi sănătate.
O veche tradiţie cunoscută sub numele de „ Cozonacul Maicii Domnului” spune că în ajunul sărbătorii, persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi stafide și să-l rumenească în cuptor.
Apoi, bolnavul trebuie să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el. Bolnavul trebuie să rostească un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate!” Tradiția spune că ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă dacă ei îşi respectă jurământul.
Pentru protecţia copiilor, cu sfințenie, se împlinește un ritual. Acestea nu fierb oale pe foc și nici nu lucreză în gospodărie.
Praznicul din data de 8 septembrie este pragul dintre două anotimpuri, iar gospodarii încep pregătirile pentru lucrările agricole. După praznicul Nașterii Maicii Domnului încep semănăturile de toamnă, iar gospodinele sfințesc la biserică fructe de toamnă și bucate tradiționale.
ziarulunirea.ro