Pentru ca regiunea Văii Jiului să poată cunoaște o relansare economică și socială într-o dimensiune diferită de cea care a condus la dezvoltarea zonei în ultimul secol și jumătate, este clar că doar atuurile geografice nu constituie argumente suficiente pentru a atrage turiștii într-un număr relevant, astfel încât acesta să devină un nou motor de dezvoltare locală. Ca orice altă regiune cu potențial de dezvoltare, Valea Jiului are nevoie de o identitate, specifică zonei și suficient de relevantă pentru a fi atractivă.
În acest sens, în lipsa unor măsuri clare ale factorilor de decizie (în ciuda numeroaselor Strategii puse pe hârtie în ultimii ani sau aflate încă în lucru) în vederea conturării unui brand al Văii Jiului, omul de afaceri Emil Părău (cel de la care a pornit, acum aproape un sfert de secol și dezvoltarea stațiunii turistice Straja) aduce în atenție, ca o posibilă definiție a Văii Jiului, chiar valorile ancestrale ale acestei zone populate din cele mai vechi timpuri de descendenți ai dacilor, cunoscuți de-a lungul vremurilor sub (re)numele de momârlani. Astfel, ”Ținutul Momârlanilor”, denumire pe care firma Comexim R a brevetat-o de la OSIM, poate deveni acea identitate necesară pentru promovarea unei imagini inedite și atractive a Văii Jiului ca destinație turistică.
”Dincolo de minerit, activitatea în jurul căreia s-a axat dezvoltarea urbană a Văii Jiului, ale cărui reminiscențe pot avea, desigur, la rândul lor un interes pentru turiști, eu cred că un impact major pe termen lung îl are, din toate punctele de vedere, tot ceea ce ține de viața momârlanilor noștri. Însăși denumirea de momârlan, unică, specifică arealului Văii Jiului, este una misterioasă și, în același timp, atractivă pentru turiștii care vor să afle mai multe despre acești oameni și despre zona în care aceștia trăiesc. Iar astfel de zone arhaice, în care mai sunt oameni care au păstrat istoria, arhitectura, folclorul, tradițiile, obiceiurile, portul popular, ocupațiile și gastronomia specifice momârlanilor sunt, în opinia mea, punctul principal de la care trebuie să pornim în construcția brandului Văii Jiului ca destinație turistică de top din țara noastră și chiar din Europa”, spune Emil Părău.
Acesta crede că așa cum comunități întregi din Țara Oașului, din Țara Bârsei, din Ținutul Bucovinei sau din alte zone etno-folclorice care au pus în valoare elementele unice ale acestora au devenit destinații preferate de turiști, în aceeași măsură Ținutul Momârlanilor are toate argumentele unei dezvoltări similare. În plus, este de părere Emil Părău, descendența momârlanilor din străvechii daci este un atu în plus în această direcție, având în vedere că aceștia sunt deja un veritabil brand turistic al întregului județ Hunedoara, pe raza căruia se află inima străvechiului stat dac. ”Acesta este și motivul pentru care sigla pe care am realizat-o cu sprijinul domnului Daniel Roșca, un specialist în dezvoltarea de strategii de brand, conține ca element central lupul dacic, simbolul-sfânt al acestora, împreună cu mesajul explicativ în care arătăm că Ținutul Momârlanilor este, de fapt, un tărâm al urmașilor geto-daci de pe aceste meleaguri. Eu sunt convins că, odată ce vom promova intens acest brand, împreună cu toate poveștile care stau în spatele lui, împreună cu toate oportunitățile pe care el deschide în fața turiștilor, Valea Jiului va deveni, ușor-ușor, cu adevărat o destinație turistică de top care să poată compensa, din punct de vedere economic și social, încetarea etapei de dezvoltare bazată pe industria extractivă”, apreciază Emil Părău.
Pentru a se ajunge însă acolo, vizionarul om de afaceri este de părere că e nevoie de un efort comun al întregii comunități. ”Dacă vrem ca acest brand să fie unul care să cunoască o dezvoltare de succes, atunci trebuie să ne implicăm cu toții. Eu am lansat și autorităților locale invitația de a ne fi parteneri în această direcție și mă bucur că toate primăriile au agreat, inclusiv prin decizii ale Consiliilor locale, apartenența la acest brand: ”Valea Jiului – Ținutul Momârlanilor”. De acum, ceea ce trebuie să facem este să punem laolaltă tot ceea ce este legat de momârlani, să creăm evenimente specifice, să le promovăm peste tot și să arătăm oamenilor că lucrurile pe care le pot vedea, pe care le pot găsi și mai ales că experiențele pe care le pot trăi vizitând Ținutul Momârlanilor sunt cu adevărat unice”, mai spune Emil Părău.
Tot la inițiativa acestuia, la nivelul composesoratelor din care fac parte proprietari de păduri și terenuri ce reprezintă actualele comunități ale momârlanilor, urmează să fie configurate o serie de direcții comune de acțiune prin care, pe de o parte, produse specifice momârlanilor și, pe de altă parte, elemente ce țin de cultura și tradițiile acestora, să-și găsească o formă de prezentare autentică și eficientă. ”Vrem să constituit o bază de date cu tot ce înseamnă producători locali, asta însemnând că vom avea un site de unde cei interesați pot afla cine produce în gospodăria proprie și vinde lapte, ouă, carne, mere, cartofi ș.a.m.d. pe de altă parte, vrem să întocmit un calendar de evenimente în care fiecare comunitate de momârlani să s poată prezenta cu tot ceea ce are mai valoros. Intenționăm ca, începând de anul viitor, să avem chiar și un Festival al Momârlanilor, cu evenimente specifice derulate zi de zi, în fiecare oraș din Valea Jiului”, explică Emil Părău.
Un prim pas în această direcție îl constituie chiar ”Adunarea Momârlanilor”, un eveniment programat să se desfășoare la Petroșani, la începutul lunii octombrie, cu sprijinul Primăriei municipiului Petroșani și al Media Press Event.
