Lasă-mi umbra ta pe umeri

Să o duc ca pe-o povară

Cu petalele de nuferi

Desfăcute-n floare rară

Să te las ușor pe ape

Lângă malul unui vânt

Unde vin să se adape

Sărutările pe rând

Și în ziua-n care plouă

Să alerg cu tine-n zări

Tu să fii un strop de rouă

Eu un rai de sărutări

Peste-a nopții rătăcire

Pe cărări de vis și foc

Vom pluti spre fericire

Te voi prinde de mijloc

N-am să uit cărarea aceea

Luminată de un zbor

Numai tu rămâi femeia

De iubire și de dor

Și de-a dragului visare

Soarele rămâne sus

Umbra ta e sărbătoare

Poate o stea ce n-a apus

Lasă-mi umbra ta pe umeri

Să o port dulce povară

Ochii tăi ca doi luceferi

Vor rămâne o comoară

Și din pasul ce se-aprinde

Focul meu purtat de vânt

Nimeni nu mi-l poate stinge

Nici în cer, nici pe pământ .