Albinele nu sunt doar printre cele mai importante ființe de pe Pământ, ci și creatori de artă în măsură să coabiteze cu o sculptură de mari dimensiuni. În Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București, asocierea dintre albine și artă s-a dovedit un pretext foarte bun pentru a atrage atenția publicului larg asupra importanței acestor insecte pentru viața pe Pământ.
Prin intermediul sculpturii „Coabitare”, realizată în această vară de sculptorul și apicultorul profesionist Dragoș Neagoe, o familie de albine și-a creat casa și își expune public viața de zi cu zi, ca într-un veritabil reality – show. Sculptura este amplasată la Casa pentru Știință și Artă „Dumitru Huzoni” din comuna General Berthelot, iar fiecare moment din viața lor poate fi urmărit live, aici.
Ajuns la final, proiectul „Albina Super Erou. 100 de milioane de ani în slujba mediului” a transformat viața albinelor într-un subiect de dezbatere și de reflecție ce a reunit specialiști și oameni de știință, dar și elevi de la cluburile GeoExploratorii din cadrul școlilor EduGeoparc.
Într-un eveniment derulat online, peste 55 de persoane, elevi, profesori și specialiști, au vizionat filme și au stat de vorbă cu sculptorul și apicultorul Dragoș Neagoe. Participanții au aflat răspunsuri la întrebări legate de viața albinelor și au participat la un joc – chestionar despre simpaticele insecte care produc miere.
Dacă, asemeni elevilor, v-ați pus vreodată întrebări precum: „Cum comunică albinele?”, „Sunt albinele pe cale de dispariție?”, „Cum facem diferența între masculi și femele la albine?”, „Oare albinele se bat între ele?”, „Mai fac albinele și altceva în afară de miere?”, „Este adevărat că mierea devine toxică dacă o punem în ceai fierbinte?”, ei bine, răspunsurile sunt foarte interesante.
Astfel, potrivit apicultorului Dragoș Neagoe, albinele comunică între ele chimic (răspândind anumite substanțe) și prin mișcări. Ele nu sunt încă pe cale de dispariție și, în niciun caz, albinele din același stup nu se bat. Pe lângă miere, albinele mai produc propolis, păstură, lăptișor de matcă și ceară. Mierea nu devine toxică dacă este pusă în lichide fierbinți.
„Scopul proiectului a fost să atragă atenția asupra importanței extraordinare pe care o au albinele pentru viața oamenilor și viața de pe Terra, în general. Legătura dintre oameni și albine este în același timp una puternică și fragilă: puternică deoarece viața noastră depinde de ele și fragilă pentru că activitatea umană (prin poluare, defrișare și folosirea pesticidelor) le pune în pericol, punându-ne pe noi în pericol. Este esențial să cunoaștem aceste informații pentru a ști cum să ducem o viață bună, în echilibru și respect cu tot ce ne înconjoară, iar proiectul nostru tocmai asta țintește. După întâlnirea cu GeoExploratorii, pot spune că tinerii sunt foarte interesați de aceste lucruri și că problemele pot fi rezolvate și prevenite mai ales prin educație”, afirmă Alina Ciobanu, coordonatorul proiectului și președinte al Asociației Drag de Hațeg.
De altfel, referitor la albine, prof. univ. dr. Mihai Emilian Popa, de la Facultatea de Geologoie și Geofizică a Universității din București și Southwest Petroleum University din Chengdu, China, conchide că „povestea co-evoluției dintre angiosperme și albine este una dintre poveștile de mare succes în cadrul proceselor evolutive și co-evolutive ale organismelor terestre”.
Aventurile insectelor ce locuiesc pe o statuie, protagoniste ale proiectului „Albina Super Erou. 100 de milioane de ani în slujba mediului”, continuă prin intermediul unui panou de interpretare interactiv și pe canalul online dedicat. Acest proiect a fost inițiat și derulat de Asociația Drag de Hațeg și de Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București, în parteneriat cu Asociația Cred’Art, Școala Gimnazială Densuș, Școala Gimnazială Bretea Română, Societatea Geologică a României, Primăria comunei General Berthelot și Asociația de Turism Retezat. Proiectul a beneficiat de finanțare oferită de Fundația pentru Parteneriat și MOL România, prin Programul Spații Verzi, în urma unui concurs național de proiecte
