Comunicat de presă

Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public referitoare la investițiile care urmează a fi realizate la Cetățile dacice din Munții Orăștiei, dar și interesul manifestat pentru acest subiect, pentru informarea corectă și relevantă a opiniei publice, Direcția Generală de Administrare Monumente și promovare Turistică Hunedoara transmite următoarele:

În  baza  Legii  nr.  23  din  20  martie  2020,  privind  regimul juridic al  Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și unele măsuri pentru protejarea acestora, patru dintre aceste monumente istorice – Bănița, Costești- Blidaru, Costești-Cetățuie și Luncani-Piatra Roșie – au fost preluate în proprietatea publică a Județului Hunedoara.

Direcția  Generală  de  Administrare  Monumente  și  Promovare  Turistică  a  Județului Hunedoara   (DGAMPT),   așa   cum   reiese   și   din   titulatura   instituției,   a   preluat   în administrarea  sa  cetățile  dacice  în  scopul  protejării,  întreținerii,  folosirii  și  punerii  în valoare a acestora. În vederea pregătirii măsurilor imediate pentru buna lor gestionare, este   necesară   crearea   condițiilor   optime   pentru   asigurarea   pazei   și   controlului vizitatorilor, până în momentul realizării și implementării unui program extins pe anii următori, pentru conservarea, protejarea, accesibilizarea și punere în valoare a acestor situri arheologice.

Paza, protecția și administrarea sunt, în momentul de față, cele trei direcții principale de acțiune în ceea ce privește Cetățile dacice din Munții Orăștiei. Importanța istorică și arheologică a acestor monumente este considerabilă pentru că ele reprezintă  expresia monumentală a Regatului dacic din secolele I î. Hr. – I d. Hr. Pe plan național, cetățile dacice, sunt printre cele mai cunoscute monumente, iar odată cu includerea lor pe Lista Patrimoniul Mondial UNESCO, au devenit un bun cultural al comunității.

De-a lungul timpului, istoricii și arheologii au considerat că aceste cetăți fac parte dintr-un sistem compact de ocupare și apărare a teritoriului, o particularitate a acestora o reprezintă însă amplasarea lor în zone greu accesibile, situate pe înălțimi. Tocmai din aceste cauze există anumite riscuri în ceea ce privește accesul turiștilor în siturile arheologice  din  Munții  Orăștiei,  dar  și  buna  protejare  a  vestigiilor.  Vandalizarea  și organizarea unor evenimente neautorizate se petrec constant în cetățile dacice și nu fac altceva decât să afecteze integritatea și imaginea acestora.

Experiența de vizitare actuală nu  oferă nicio facilitate, lipsind componentele necesare unei bune înțelegeri a acestor situri arheologice. Lipsesc, de asemenea, și informațiile privind drumurile de acces, traseele marcate – cu zone de odihnă și dotări minimale pentru  buna  funcționare  și  protejare  a  sitului  arheologic  –  punctele  de  informare  și vânzare bilete, spațiile pentru pază și depozitare a materialelor de întreținere, grupurile sanitare destinate vizitatorilor.

Tocmai  de  aceea,  programul  de  investiții  aferent  anului  2021  prevede  crearea  unei infrastructuri   de   vizitare   adecvate,   prin   care   să   fi   îmbunătățită,   în   primul   rând, supravegherea  și  protecția  celor  patru  situri  arheologice.  DGAMPT  Hunedoara  se ocupă, totodată, și de administrarea cetății Sarmizegetusa Regia, fiind nevoie de o serie de investiții la sediul său administrativ (Remiza) de la Grădiștea de Munte – Valea Albă. Se  dorește  reamenajarea  acestui  sediu,  a  spațiului  expozițional,  refacerea  finisajelor, realizarea unor grupuri sanitare, amplasarea unui rezervor de colectare a apelor uzate și repararea sistemului de alimentare cu energie electrică.

Astfel, prin programul de investiții din acest an, este propusă construirea a patru pavilioane în zonele de acces spre cetățile de la Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie și Bănița, concepute de către specialiștii Institutului Național al Patrimoniului   și   care   corespund   întru   totul   condițiilor   din   siturile   arheologice. Amplasarea  construcțiilor  ușoare  se  va  realiza   cu  respectarea  prevederilor Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și ale Ordinului M.C. nr. 3765/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea și derularea  Programului național  de  restaurare  a  monumentelor  istorice,  finanțat  de  la bugetul  de  stat,  prin bugetul Ministerului Culturii, și gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.

Soluțiile   tehnice   propuse   pentru   intervenția   în   siturile   arheologice   cu   statut   de monumente    istorice    vor    respecta    următoarele    principii:    minimă    intervenție, reversibilitate, compatibilitate, diferențiere. La acestea se adaugă criteriile care privesc autenticitatea, integritatea și sustenabilitatea.

În cadrul acestor lucrări, o atenție deosebită se va acorda peisajului natural și cultural, prin realizarea unei structuri discrete, minim invazive, din materiale naturale și sustenabile. Structura va fi realizată din lemn, într-un sistem ușor de montat în zone greu accesibile, cum este cazul Cetăților dacice din Munții Orăștiei. Așezarea pe teren se  va  realiza  prin  cuzineți,  pentru  a  nu  necesita fundații de  adâncime  sau  alte  soluții invazive în siturile arheologice. Tâmplăriile ferestrelor și ușilor vor fi din lemn, cu coeficient termic optim pentru un nivel energetic redus. Acoperirea pavilioanelor este realizată în terasă verde sau se va utiliza pentru montajul panourilor fotovoltaice. Pavilionul va fi prevăzut, de asemenea, cu spațiu de afișare și informare turistică.

Prin aceste lucrări, se urmărește și asigurarea unei infrastructuri turistice care să asigure:

• informarea: doar  un  sit  bine  înțeles  de  către  categoriile  diferite  de  beneficiari poate să suscite interes continuu, să își mențină relevanța socială și, ca atare, să poată fi întreținut, cercetat și utilizat;
• siguranța vizitatorilor: care să permită o bună informare privind condițiile de vizitare și să asigure desfășurarea activităților oportune pentru conservarea cetății dacice.

Efectul pozitiv anticipat poate fi prezentat astfel:

• pază, protecție și administrare: prin obiectivul de investiții se va asigura un loc de pază, atât pe timp de vară, cât și pe timp de iarnă;
• infrastructura de  vizitare:  se  va  asigura  existența  unui  punct  de  informare, vânzare  de  bilete  și  afișare  de  informații  esențiale  pentru  vizitarea  siturilor arheologice;

La sediul administrativ de pe Valea Albă sunt propuse următoarele intervenții:

• reamenajarea și repararea punctului de informare și expoziție: se va asigura existența unui  punct  de  informare,  vânzare  de  bilete  și  afișare  de  informații esențiale   pentru   vizitarea   sitului   arheologic   de   la   Grădiștea   de   Munte   – Sarmizegetusa Regia;
• reabilitarea clădirii  și  asigurarea  unui  spațiu  de  interes  public  sănătos,  cu materiale care respectă tipologia constructivă a clădirii.

Există  și  mai multe  prevederi de  ordin  general,  cuprinse  în  tratatele  internaționale  de profil la care România este parte, care impun statelor membre să aloce resurse suficiente pentru protejarea corespunzătoare a patrimoniului cultural (și natural) propriu. Dintre acestea menționăm:

• Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural (UNESCO, 1972, acceptată de România prin Decretul 187/1990), art. 4 – Fiecare din statele părți la  prezenta  convenție  recunoaște  că,  obligația  de  a  asigura  identificarea, ocrotirea,  conservarea,  valorificarea  și  transmiterea  către  generațiile  viitoare  a patrimoniului cultural și natural la care se referă art. 1 și 2 și care este situat pe teritoriul său, îi revine în primul rând. Se va strădui să acționeze în acest scop atât prin propriul său efort, în limita maximă a resurselor sale disponibile, cât și, când este cazul, prin intermediul asistenței și cooperării internaționale de care va putea beneficia, în special pe plan financiar, artistic, științific și tehnic;

• Convenția pentru salvgardarea patrimoniului arhitectural al Europei (Consiliul Europei, Granada, 1985, ratificată de România prin L. 157/1997), art. 10, 2 – Fiecare parte se angajează să adopte politici de conservare integrată, care să promoveze programe de restaurare și întreținere a patrimoniului arhitectural.

• Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (Consiliul Europei, La Valetta, 1992, ratificată de România prin L. 150/1997), art. 4 – Fiecare parte  se angajează  să  aplice  măsuri de  protecție fizică  a patrimoniului arheologic,  care  să  prevadă,  în  funcție  de  împrejurări:  (ii)  conservarea  și întreținerea patrimoniului arheologic, de preferință pe locul lui de origine; 9 – Fiecare parte se angajează să: (ii) promoveze accesul publicului la elementele importante ale patrimoniului său arheologic, îndeosebi la situri, și să încurajeze expunerea publică a unor bunuri arheologice selecționate.

Valoarea totală estimativă a realizării celor 5 obiective de  investiții: 466.700,00 lei cu TVA. Valoarea estimativă se compune din:

22. Cheltuieli pentru proiectarea celor 5 obiective de investiții realizată de către Institutul Național al Patrimoniului (SF, Verificare Tehnică, DTAC+DTOE, PT+DE) – 000,00 lei cu TVA
23. Asistență tehnică  din  partea  proiectantului  –  Institutul  Național  al  Patrimoniului,  pe toată  durata de   realizare  a celor 5 obiective  de  investiții  –  5.000,00  lei cu TVA  și Dirigenție de șantier pentru implementarea celor 5 obiective de investiții – 2.500,00 lei cu TVA
24. Cheltuieli pentru investiția de bază:
    52. Cheltuieli pentru amplasarea pavilioanelor la cele 4 cetăți dacice 52.000,00 lei cu TVA/pavilion x 5 pavilioane = 260.000,00 lei cu TVA
    53. Cheltuieli pentru  reparații  curente  și  reamenajarea  sediului  administrativ  al DGAMPT de la Remiza Valea Albă – 50.000,00 lei cu TVA
25. Dotări:
    a) Cheltuieli pentru amplasarea unor sisteme de panouri fotovoltaice la cele 4 cetăți dacice 22.500,00 lei cu TVA x 4 cetăți = 90.000,00 lei cu TVA;
    b) 1 rezervor ape curate amplasat la cetatea dacică Costești – Cetățuie – 3.000,00 lei cu TVA;
    c) 1 rezervor ape uzate amplasat la cetatea dacică Costești – Cetățuie – 7.000,00 lei cu TVA;
    d) 1 rezervor ape uzate amplasat la sediului administrativ al DGAMPT de la Remiza Valea Albă – 7.000,00 lei cu TVA;
    e) Cheltuieli cu taxe, avize și acorduri pentru toate cele 5 obiective de investiții – 17.200,00 lei cu TVA.

Realizarea   celor   5   obiective   de   investiții   se   va   realiza   după   obținerea   tuturor documentelor  prevăzute  de  legislația  în  domeniu,  iar  procedurile  de  achiziție  se  vor realiza cu respectarea prevederilor Legii nr. 98 din 19 mai 2016 privind  achiziţiile publice și a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de legea mai sus amintită.

DGAMPT Hunedoara
Director general Radu BARB