Ca în orice sărbătoare mare încărcată de magie, sacru şi mister, practicile de aflare a viitorului în dragoste nu lipsesc nici de ziua Sfântului Andrei.

Cu precădere sexul feminin este mai atras de aceste practici de dezlegare a viitorului, mai curios să descopere anticipat frânturi din ceea ce le rezervă viaţa pe plan afectiv şi matrimonial, mai incitat de misterul care înconjoară această noapte, scrie realitatea.net

Încă din vremuri de demult, în noaptea Sfântului Andrei (noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie), fetele de măritat obişnuiau să recurgă la diverse acte de divinaţie pentru a-şi afla norocul şi soarta în dragoste.

Iată câteva dintre cele mai cunoscute metode prin care persoanele necăsătorite îşi pot anticipa viitorul matrimonial:

*Cunoscută în multe zone drept o metodă sigură de a-l vedea anticipat pe cel sortit este “turtuca de Andrei” (turta sfântului Andrei). Aceasta turtă se prepară în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei şi este o turtă specială ce capătă atribute magice. Se prepară din faină de grâu şi în aluatul ei se adăugă apă şi multă sare.

În zona Moldovei, se respectă cu sfinţenie reţeta moştenită din străbuni: o lingură de făină de grâu, o lingură de apă, o lingură de sare. Turta se coace binişor pe plita sobei, iar fetele care vor să-şi vadă în vis alesul trebuie să o mănânce înainte de culcare. Dacă fata respectivă se va mărita anul viitor, în vis îi va apărea viitorul soţ oferindu-i apa spre a-şi potoli setea.

Un alt obicei popular printre tinerele fete în noaptea Sfântului Andrei este şi “metoda oglinzilor”. Un obicei străvechi menţionează că fetele nemăritate care îl urmează întocmai pot vedea frânturi din viitorul lor în dragoste, dar şi chipului celui sortit. Prin urmare, fata dezbrăcată până la brâu şi cu părul despletit trebuie să se aşeze între patru oglinzi dispuse paralel, două câte două. În fiecare mână trebuie să ţină câte o lumânare şi să privească cu atenţie în oglinda din faţă. Cu inima curată, îl invocă pe sfântul Andrei pentru a o ajuta în dragoste şi pentru a-i arăta chipul celui hărăzit să-i fie soţ. Conform tradiţiei, în oglinda din spate ar trebui să vadă secvenţe din viitor, dar şi pe cel care-i va fi soţ.

Conform unei alte superstiţii de dragoste, imaginea viitorului soţ poate apărea şi într-un pahar cu apă amplasat strategic în cenuşă. În noaptea dinspre Sfântul Andrei, cele curioase să vadă chipul alesului trebuie să arunce într-un pahar cu apă o verighetă sfinţită de preot în timpul tainei cununiei. Ţinând o lumânare aprinsă în fiecare mână, ele trebuie să privească intens în paharul cu apă. Se spune că în mijlocul verighetei din apă se va reflecta imaginea celui care le va dărui o verighetă la rândul său.

Cu toate acestea, obiceiul străvechi, din care a fost poate inspirat cel de mai sus şi pe care obişnuiau să-l ţină mai toate tinerele satului, presupunea coborârea unei lumânări aprinse într-o fântână. Lumânarea nu era însă una oarecare, ci una sfinţită, de preferinţă lumânarea cu care s-a adus lumina acasă de Paşte. Lumânarea trebuia coborâtă în fântână până când ajungea la nivelul apei. Apoi fetele îl invocau pe sfântul Andrei, cerându-i permisiunea şi favoarea de a le lăsa să vadă imaginea viitorului lor soţ reflectată pe suprafaţa apei din fântâna.

Se spune totodată că fetele nemăritate îşi pot visa alesul în noaptea dinspre sfântul Andrei dacă înainte de a adormi au ascuns un firicel de busuioc sfinţit sub pernă.

Un alt obicei de aflare a ursitei în dragostei este cel al “făcutului cu ulcica”. La miez de noapte, fetele care doresc să cucerească inima celui iubit trebuie să întoarcă cu gura în jos o ulcică de lut nouă, ”neîncepută”, iar pe fundul acesteia să lase să ardă mocnit 3 cărbuni încinşi. Până în momentul în care se sting cărbunii, fata respectivă are datoria de a rosti o incantaţie, rotind uşor vasul pentru că şi atenţia iubitului să se întoarcă către ea.