Ajunși la vârsta pensionării, românii din diaspora se lovesc de birocrația masivă din sistemul de pensii din România. Criza de personal și diferențele de legislație blochează mii de dosare, în timp ce titularii nu primesc nici un bani și sunt obligați să aștepte pe termen nedefinit. Iată ce a descoperit Inspectorul PRO.

Cei patru milioane de români din străinătate trebuie să aibă nervii tari, odată ce ajung la vârsta de pensionare. Și asta pentru ca durata rezolvării unui dosar de pensie a crescut de la minimum două luni, la maximum doi ani. Cei mai afectați sunt vârstnicii din Italia și Spania, care reprezintă 80% din totalul celor care solicită pensie pentru perioadă muncită în România.

Disperați de termenele infinite pe care le primesc, mulți aleg să revină în țară ca să-și urgenteze dosarele.

Echipa de la Inspectorul Pro a surprins în Bucuresti scene rupte din operele lui Caragiale. Din cauza birocrației, oamenii sunt nevoiți să facă potecă până își rezolvă problema. Este și cazul unui bărbat stabilit în Italia, care își așteaptă decizia de un an.

Bărbat: Mie nu mi-a venit nici obiectul ăla care se numește talon de pensie.

Angajată: Dar decizie aveți?

Bărbat: Nu prea! A fost expediată la adresa mea?

Angajată: Să verific.

Bărbat: Vă rog, verificați cu calm.

Angajată: Va mai dura!

Bărbat: Păi a durat deja, stimată doamnă, a trecut un an de când am făcut cererea!

Angajată: Avem nevoie de vechimea din Italia printr-un formular E 205 italian.

Bărbat: Și de ce nu mi l-ați cerut, sau nu asta e procedura dacă sunt la pensii internaționale? Mie nu mi place să fac pe turistul, dar la o cerere pe care Italia v-a trimis-o în ianuarie, care se numește pensie internațională… Știți că trebuie cerută… Ce ar trebui să fac? Să trec și în spate, să-mi calculez și pensia dacă ajungem în situația asta? Vă rog, să-mi dați o justificare scrisă de ce nu am pensie. Confuzia nu am făcut-o eu. Cererea am completat-o, am depus toate actele.

Angajată: Am descoperit-o împreună.

Bărbat: Când?

Angajată: Acum!

Bărbat: Și dacă treceam peste zece ani?

Angajată: Noi suntem un singur om pe niște mii de dosare!

Angajații departamentului de pensii internaționale din Capitală recunosc că sunt depășiți de situație.

Angajată ghișeu: Suntem câțiva noi care încercăm să învățăm din mers toate chestiile astea.

O altă angajată de la ghișeu: Încercăm să intrăm din program în program ca să aflăm niște informații să putem să vă dăm niște informații pe ghiseu, nu va inchipuiți că am avea vreo bază de date ca la NASA!

Și dacă la ghișeu se întâmplă așa, unde ești față-n față cu funcționarii, prin telefon misiunea devine aproape imposibilă. Iată un exemplu din Spania.

Angajată: Dosarul a ajuns, domnul Tănase! 58.886 din 8 decembrie.

Bărbat: Decembrie?

Angajată: Da.

Bărbat: Păi de aici a fost trimis în august, doamnă!

Angajată: Domnule, nu știu ce ziceți dvs., vă spun când a ajuns la noi. A fost trimis din greșeală la Brăila!

Birocrația și lipsa personalului calificat fac din sistemul de pensii din România unul foarte greoi. Iar totul se reflectă direct în viața oamenilor care au nevoie de acești bani, așa puțini cum sunt.

Lina Tănase: „50 am rămas fără niciun venit. E greu și aici în Spania să gasești de lucru la 62 de ani. Și atunci sigur ca m-am bazat în pensia asta. Aștept o lună, două, trei, dar nu un an. E prea mult!”.

Președintele Casei Naționale de Pensii recunoaște că cea mai marea problemă a României o reprezintă lipsa digitalizării. Ceea ce ne arunca la coada Europei. Daniel Baciu spune ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost alocate 100 de milioane de euro pentru digitalizare.

Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii: „Ar fi mai facil dacă am fi la un nivel avansat de digitalizare astfel încât dacă bagi un cod numeric personal să-ți se adune automat vechimea, în 3 secunde, din 7.000 de locuri, unde ai. În momentul de față, nu putem să facem lucrul ăsta. Oricât se face, eu nu pot să revoluționez țara asta pentru că eu trebuie să interconectez cu alte instituții”.

Casele de Pensii din întreaga țară înregistrau, în noiembrie 2019, peste 40.000 de dosare internaționale nesoluționate. Toate, cu întârzieri mai mari de șase luni.

Din 2010 și până în prezent, Ministerul Muncii a fost condus de 12 politicieni, dar niciunul nu a reușit să rezolve această problemă. Vârful dosarelor internaționale restante s-a înregistrat în noiembrie 2019, când în fruntea instituției s-a aflat tot actualul ministru.

Sursa: stirileprotv.ro