Sătule de-ntuneric și nămeți
Iubirile așteaptă să răsară
Și să-ncolțească-n zi de Dragobeți
Ca mâțișorii albi în primăvară.
Au stat uitate singure-ntr-un pod
Închise cu zăvoare de zăpadă
Și-au așteptat pe-un rece eșafod
Năvoadele troienelor să cadă.
Să le primim cu ghiocei în coș…
Iubirile cuprinse de dorințe
Ne-or împleti un fir în alb și roș’
De dragoste ieșită din semințe.