Salariile mici generează pensii mici şi nu împiedică oamenii să fie în risc de sărăcie, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Nicolas Schmit, comisarul european pentru Muncă şi Drepturi Sociale, sugerând corectarea acestei situaţii, după o analiză în context mai larg.

„În mod normal, sistemul de pensii reflectă şi situaţia economică, nivelul salariilor. Atunci când ai salarii mici, ai şi pensii mici. Cred că acest lucru trebuie analizat în contextul mai larg al economiei şi în contextul mai larg al salariilor. Din ce ştiu eu, sunt pensii în România care sunt foarte mici şi care nu împiedică oamenii să fie în risc de sărăcie”, a spus comisarul UE Nicolas Smith.

Întrebat de reporterul Agerpres dacă i se pare normal ca un pensionar să nu-şi poată plăti facturile sau să nu-şi poată cumpăra suficientă mâncare ori să se îmbrace gros noaptea pentru că nu-şi permite să lase căldura pornită din cauza preţurilor, Nicolas Smith a spus: „Cu siguranţă nu este normal”. „Cred că unul din obiectivele politicilor noastre la nivel european şi una din ţintele noastre este să reducem sărăcia, pentru că situaţia pe care aţi descris-o nu este doar sărăcie energetică, pe care am discuta-o acum, dar şi sărăcie într-un sens mai larg. Iar eradicarea sărăciei înseamnă că oamenii pot avea o viaţă decentă şi asta include şi persoanele în vârstă, care au lucrat din greu, deseori pentru salarii mici, pe perioada vieţii lor profesionale şi au ieşit la pensie în sărăcie. Şi asta este o problemă reală. Cred că trebuie reflectat asupra acestui aspect şi, pe cât este posibil, corectat”, a adăugat el.

Cât priveşte faptul că România ar fi o ţară săracă, Nicolas Smith a afirmat că nu este, „este o ţară cu o anumită istorie, cu un potenţial enorm, dar acest potenţial trebuie acum pus în valoare”. „Trebuie făcute investiţii mari, în special în competenţe. Am discutat foarte mult despre milioanele de cetăţeni români care au plecat din ţară, în foarte multe cazuri fiind vorba de oameni foarte bine pregătiţi. Deci asta arată că este vorba de o ţară cu o populaţie bine pregătită şi dinamică. Deci există acest potenţial care trebuie pus în valoare în dezvoltarea ţării sau mai bine pus în valoare în dezvoltarea ţării.

Cred că există un potenţial enorm în această ţară şi cred că acum există posibilităţi din partea Europei de a susţine acest potenţial. Fondul de Redresare şi Rezilienţă pune la dispoziţia României miliarde de euro pentru a fi investite în diferite domenii tocmai pentru a moderniza economia, pentru a îmbunătăţi diferite infrastructuri, dar şi pentru a îmbunătăţi infrastructura socială, fie că este vorba de educaţie, sănătate, îngrijirea copilului, este foarte important să investim în copii. Deci cred că aceasta este o oportunitate unică, cu sprijinul Europei, pentru a promova progresul economic şi social în anii care vor veni”.

Întrebat dacă există posibilitatea introducerii unui sistem unic de pensii în UE, Nicolas Schmit a răspuns: „În 200 de ani, vreţi să spuneţi? Nu. Nu cred în astfel de lucruri. Sistemele de pensii sunt foarte mult legate de contextele naţionale. Uniformizarea sistemelor de pensii, chiar şi pe termen lung, nu este realistă. Trebuie să ne asigurăm că sistemele de pensii au două elemente principale: garantează sustenabilitatea sistemului de pensii, pentru că, dacă nu este sustenabil, nu poate fi finanţat şi există riscul că vor exista generaţii care nu primesc pensia adecvată. 

Al doilea element este exact acesta, ca pensia să fie la nivelul la care oamenii să aibă o viaţă decentă, iar acesta este un lucru care nu este uşor de creat, pentru că, aşa cum am spus, salariile mici nu duc la pensii mari. Salariile mici, cu contribuţii mici, produc pensii şi mai mici. Şi aici este echilibrul la care trebuie să lucrezi, să găseşti echilibrul pentru ca oamenii, la pensie, să aibă o pensie la un nivel adecvat care să le permită să aibă o viaţă decentă”, a adăugat comisarul UE.

Legat de procentul de 9,4% din PIB (nivel asumat de România prin PNRR), Smith a spus că a avut mai multe discuţii privind flexibilizarea procentului. „Cred că ceea ce este important acum este să ne uităm mai puţin la ceea ce ar putea să se întâmple în următorii 10-20 de ani.

Important acum este să implementăm Planul de Redresare şi Rezilienţă, pentru mine asta este extrem de important, pentru că asta permite economiei româneşti să fie întărită, să investească în diferite domenii, inclusiv în domenii sociale. Pe termen mediu şi lung, desigur, trebuie să dai dovadă de o anumită flexibilitate, deci cred că asta este ceva cu care ne confruntăm tot timpul, flexibilitatea, în special dacă ai în vedere o perspectivă pe termen lung asupra situaţiei”, a afirmat comisarul UE.