Asociația Bankwatch România și Asociația Front, au lansat luni, 11 aprilie 2022, la Petroșani, cercetarea „Participarea femeilor în procesul de tranziție justă. Analiza condițiilor sociale și de muncă ale femeilor din Valea Jiului”. Aceasta a fost realizată de cercetătorii Elena Trifan și Mădălina Muscă. Raportul studiului realizat de cele două cercetătoare face parte din proiectul „Integrarea femeilor în procesul de tranziție justă în Valea Jiului” implementat de Bankwatch România, în parteneriat cu Asociația Front/Feminism România. El a fost publicat cu sprijin financiar parțial al Uniunii Europene și parțial al Fundației pentru o Societate Deschisă în cooperare cu Inițiativa pentru o Societate Deschisă pentru Europa (OSIFE).
La eveniment au participat reprezentanți ai primăriilor din zonă, direcțiilor de asistență socială, mediului de afaceri, societății civile și mediului universitar.
Studiul arată că procesul de tranziție justă în care este antrenată zona trebuie să includă și nevoile femeilor, pe lângă cele ale minerilor. După închiderea minelor, multe femei au fost nevoite să se angajeze, însă fără a li se lua de pe umeri presiunea muncilor domestice. Pe lângă lipsa unor locuri de muncă decente și adecvate femeilor, serviciile sociale nu au ținut pasul cu nevoile de creștere a copiilor, îngrijire a vârstnicilor sau a sănătății.
„Rolul femeii și al bărbatului a suportat o tranziție aici în Valea Jiului, femeile au preluat greutățile familiei, mai ales după închiderea minelor, devenind capul familiei din punct de vedere financiar”, a spus Felicia Andrioni, profesoară în domeniul științelor sociale la Universitatea Petroșani, în cadrul evenimentului.
Femeile intervievate au mărturisit că duc lipsa de infrastructură școlară – creșe, grădinițe cu program prelungit, after-school, iar multe mame sunt nevoite să apeleze la bone sau să lase copiii în grija familiei. De asemenea, au adus în discuție lipsa serviciilor medicale, mai ales cele destinate nașterii și îngrijirii copiilor. Femeile au amintit și că accesul la educație al copiilor este inegal, iar starea școlilor lasă de dorit.
„Din experiența noastră de mai bine de 10 ani, foarte multe tematici din politicile publice se aplică aparent egal femeilor și bărbaților, însă la o privire mai atentă lucrurile nu stau așa, și sunt sfere unde deciziile pot avea un impact diferit asupra femeilor, chiar și când vorbim de locuri de muncă (…). Femeile dacă au copii mici și nu au cu cine să-i lase în grijă, nu pot accesa anumite locuri de muncă, și poate angajatorii s-ar putea gândi la anumite programe”, a spus Tudorina Mihai, Președinta Asociației Front.
Studiul a identificat cinci traiectorii profesionale ale femeilor din Valea Jiului. Numai în două din situații femeile reușesc să rămână în Valea Jiului cu un loc de muncă și venit stabil, fiind mai degrabă excepția decât regula. Cele care au avut acces la studii superioare, care lucrează în instituții publice, organizații neguvernamentale sau au propria afacere, și o parte din cele care se aflau în câmpul muncii în momentul închiderii minelor, care lucrează în comerț sau industria textilă. Aceste sectoare de muncă oferă însă venituri reduse, așa că unele femei au ales să migreze fie în străinătate fie în alte zone din țară.
„Și la noi se mișcă lucrurile, se face rafting, se fac festivaluri, felicitări domnului Barbu de la mina Petrila (…) am preluat și noi exemple de bune practici însă impactul este limitat, tratăm mai degrabă efectele. (…) Aș accentua accesul la muncă, chiar dacă este prost plătită și afectată de migrație, la toate categoriile și bărbați și tineri, nu doar la femei” Susana Heljiu, Directoare Direcția de Asistență Socială Petrila.
„Acest eveniment nu este finalul, ci doar începutul. În următoarele luni vom organiza întâlniri cu autoritățile centrale la București pe tema femeilor din Valea Jiului (…) unde încercăm să vă reprezentăm cât mai bine. Vom găsi și o femeie pe care să o susținem să vă reprezinte, un fel de ambasadoare a Văii Jiului. Apoi ne vom întoarce în Valea Jiului pentru a încerca să definim o propunere de politică publică”, a anunțat Dan Dobre, reprezentantul Bankwatch România.
Studiul se încheie cu opt recomandări pentru includerea femeilor în procesul de tranziție justă, care se adresează autorităților, dar și antreprenorilor sau organizațiilor neguvernamentale. Acestea înglobează și soluțiile identificate de femeile intervievate:
Includerea genului în toate programele, strategiile, planurile și acțiunile locale poate oferi o direcție nouă de dezvoltare economică.- Participarea femeilor la luarea deciziilor, mai ales la cele care le afectează în mod direct
- Sensibilizarea autorităților locale cu privire la drepturile femeilor și egalitatea de gen
- Programe de sprijinire a inițiativelor antreprenoriale locale, în special a antreprenoriatului feminin
- Crearea de locuri de munca adaptate nevoilor femeilor, cu program flexibil și avantaje sociale, adresate inclusiv persoanelor vulnerabile
- Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale și de îngrijire (creșe, grădinițe, after‑school, centre pentru vârsta a III‑a, servicii în domeniul violenței domestice, programe pentru mame tinere)
- Asigurarea accesului la servicii de sănătate – mai ales medici de familie, medici specialisti și acces la investigații medicale gratuite.
- Promovarea egalității de șanse și capacitării femeilor în sectorul neguvernamental, prin crearea unor grupuri de dezvoltare comunitară care sa fie centrate pe nevoile cu care se confruntă femeile.
Cercetarea a fost derulată în perioada 15-21 noiembrie 2021 , prin interviuri față în față sau la telefon. La cercetare au participat 21 femei din diverse medii socio-economice.
