Cea mai recentă expoziție organizată la Galeria Națională de Artă ”Forma” din Deva, aduce în atenția publicului lucrări de artă contemporană realizate de artistul Liviu Nedelcu, președinte al Filialei Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Expoziția, ce poartă titlul generic ”Camera timpului meu” a fost vernisată luni, 18 aprilie 2022 în prezența unui numeros public iubitor de artă din Deva, dar și a unor personalități ale culturii și ale administrației locale din județul Hunedoara.

Organizată sub auspiciile Filialei din Deva a UAP, de către Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a județului Hunedoara (administratorul Galeriei Naționale de Artă ”Forma” din Deva), cu sprijinul Consiliului județean Hunedoara, expoziția maestrului Liviu Nedelcu prezintă o serie de lucrări impresionante, realizate în perioada 2017 – 2022, lucrări în medii care variază de la pictură la obiect cotidian, invitând publicul la un exercițiu de imaginație și, deopotrivă, de admirație. „Iubitorii de artă au participat alături de noi la un nou vernisaj, fiind invitați să descopere sensul artistic al universului remarcabil și rafinat, populat de expresivitatea cromatică a picturilor artistului focșănean. Ne bucurăm că putem aduce în reședința de județ astfel de artiști care au ceva de spus în arta contemporană și sunt tot mai mulți cei care expun aici. Vă invit să-i vedeți lucrările și să-l cunoașteți mai bine pe artistul Liviu Nedelcu”, a declarat Radu Barb, directorul DGAMPT Hunedoara.

Născut în 1962, la Bacău, artistul Liviu Nedelcu este unul dintre reprezentații de marcă ai generației de artiști contemporani. Absolvent al Academiei de Arte ”George Enescu” de la Iași în 1984 (la clasa pictorului Dan Gatmanu) și deținător al titlului de doctor în artă obținut la Universitatea de Vest din Timișoara, Liviu Nedelcu trăiește în prezent la Focșani, unde dezvoltă o serie de activități cultural-artistice, în calitate de președinte al Filialei județene Vrancea a UAP, calitate pe care o deține încă din anul 1990. Lucrările artistului Liviu Nedelcu și-au găsit constant loc pe simezele unor importante galerii de artă din România (la București, Bacău, Iași, Arad, Cluj, Oradea, Timișoara și, acum, Deva) sau din străinătate (Republica Moldova, Cehia, Olanda, Franța, Turcia, Germania, Polonia, Finlanda, SUA, Suedia), atât în expoziții personale cât și colective.

Despre lucrările sale, prezente în expoziția ”Camera timpului meu”, istoricul de artă Alexandra Titu, spune că abordează tematici complexe sau reprezintă elemente de context, sintagme obiectuale, teme tradițional figurale, sunt hibridate cu elemente gestuale, legitimându-se stilistic în același câmp problematic al imaginii dinamice, aportul nivelului gestual, al intruziunilor dinamic libere, gestuale, fiind și cel de a da extensie spațiului limitat de exigențele compoziției figurative. ”Departe de a fi expresia unui demers deconstructiv, gestul liber are în pictura lui Liviu Nedelcu o funcție spațială constructivă. Desfășurate pe suprafețe orizontale autonome ori grupate ca diptice sau triptice, situație în care se articulează din ansambluri de suprafețe verticale, compozițiile păstrează aparența spontaneității, dar se integrează discursului mai complex, a cărui deschidere semantică urmărește sensul dincolo de armoniile cromatice sau de tensiunea orientării traseelor dinamice. Libertatea, ca esențială condiție a creației, înseamnă pentru Liviu Nedelcu, mai mult decât dinamismul gestual, opțiunea între vocabularul figurativ, stăpânit cu aceeași siguranță și dezinvoltură, și cel abstract gestual, care se află acum în centrul preocupărilor sale, fără a exclude în mod radical alte opțiuni. Tendința actuală este însă de a centra compoziția printr-o pată cel mai frecvent informală, din care pornesc traseele gestului sau spre care gravitează mișcarea, și, din ce în ce mai des, gestul impulsiv este substituit de trasee cu duct controlat, care subliniază o pată sau un semn, iar petele informale tind să devină forme cu identitate geometrică, nu riguros conturate, principiul picturalității rămânând operant, chiar dacă petele devin (uneori) triunghiuri, pătrate, sau forme circulare. O identitate și mai spectaculos specializată dobândește traseul gestual prin tensiunea spre semn, în special pentru discursul textual, litera/cifra ca element particular al discursului scris, inserată în imagine, depășind aportul formal, decorativ, contribuția esențială fiind creșterea potențialului semnificării, fără a se distanța de oferta gestualismului, cu disponibilitatea sa pentru diferitele investiri cu sarcina grafiei textuale, și deci cu calitatea de vehicul al semnificației suplimentare celei plastice, sau rămânând în arealul relațiilor formale/picturale prin substituirea traseului spontan dinamic cu pata informală sau chiar în formă relativ definită geometric și simbolic. Arta informal – gestuală poate părea că și-a epuizat potențialul inovator și chiar de a aspira la o complexitate a mesajului după ce a abandonat prima sa învestire ca protest politic împotriva distrugerii realității, după experimentul nuclear de la Hiroșima, renunțând la rolul de avanpost al ecologismului, pentru a se legitima printr-un estetism autosuficient. Demersurile din ultimele cicluri gestual – informale ale lui Liviu Nedelcu, ca și ale altor pictori, explorează încă potențialul abstracționismului liber, expresionist fără dramatism și mai curând vitalist atunci când primește o povară afectivă. Opțiunea cromatică pentru suprafețe de fond deschise la culoare, deseori albe, și culori tranșante, strălucitoare, dar cu dominante de trasee în negruri colorate dens, contribuie la complexitatea informației vizuale și suplimentează semnificația ansamblului compozițional și a mesajului dincolo de armonia vizuală”, explică Alexandra Titu.

Prezent la vernisajul acestei noi expoziții remarcabile găzduite de Galeria Națională de Artă ”Forma” din Deva, administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram s-a arătat nu doar impresionat de lucrările maestrului Liviu Nedelcu, ci și de dialogul sub semnul artelor cu o serie de alți creatori și iubitori de artă prezenți la acest eveniment.”Arta modernă este uneori greu accesibilă și contradictorie. Este însă arta timpului nostru și încerc să înțeleg cât mai mult. Mă bucur că Liviu Nedelcu, el însuși fost manager de centru cultural, a apreciat Consiliul Județean Hunedoara pentru susținerea artei moderne. În același timp, am cunoscut-o pe artista plastică din Deva, Doina Reghiș Ionescu, autoarea lucrării de artă monumentală “Însemne” din holul Consiliului Județean Hunedoara, despre care am făcut referiri în urmă cu câteva zile. O voi sprijini pentru a revitaliza lucrarea, dar în același timp am aflat că există posibilitatea de a deschide o expoziție permanentă de icoană veche românească – demers care cere efort și diplomație. De aici până la reconfigurarea unui Muzeu de Artă la Deva nu a mai fost decât un pas. Există la Muzeul Civilizației Dacice și Romane o secție de artă, dar după anul 2007 a fost comasată cu secția de istorie. Prin mutarea, în cursul anului 2023, a Bibliotecii Județene “Ovid Densușianu” într-un nou sediu, se creează premisele unui spațiu potrivit pentru a pune în valoare, în expoziții permanente, operele din patrimoniul muzeului, dar și ale artiștilor hunedoreni reprezentativi. După Sărbătorile Pascale voi discuta cu Laurențiu Nistor, Președintele Consiliului Județean Hunedoara, despre strategia de urmat pentru un muzeu de artă sau o secție de artă cu personalitate distinctă la Deva, ceea ce ar aduce un plus de prestigiu și atractivitate județului! La această oră, Consiliul Județean Hunedoara este, cred, singura instituție de acest fel din România care construiește un muzeu – Muzeul Civilizației Dacice din Orăștie!”, a declarat Costel Avram.

„Camera timpului meu”, expoziția artistului Liviu Nedelcu rămâne deschisă publicului până în data de 13 mai 2022, zilnic, în intervalul orar 10.00 – 18.00 și poate fi vizitată gratuit la cea mai importantă galerie de artă din județul Hunedoara, Galeria Națională de Artă ”Forma” din Deva.