Încercuit de pădurile Trascăului, Iezerul Ighiel pare ascuns. Pe hartă e doar un punct, aproape neînsemnat, iar din avion se vede doar ca o pată de verde, întomai ca lacurile tulburi din păduri tropicale. De la mal, însă, vechiul Iezer este cât se poate de larg și de limpede. Iezerul Ighiel este cel mai mare lac carstic din România, având o adâncime de 9 metri.

Situat chiar în centrul județului, în lanțul Munților Trascău, Iezerul Ighiel presupune un acces destul de simplu. Din Alba Iulia mergi pe DN 74 în direcția Zlatna. Când ajungi în satul Șard, cotești dreapta după calea ferată și ajungi în comuna Ighiu. De acolo, nu faci dreapta înspre Cricău, ci ții drumul înainte pe DJ 106H, care te va duce în satul Ighiel.

De la un anumit punct, drumul devine tot mai accidentat, dar accesibil pentru orice tip de mașină. Urmează serpentine abrupte care, practic, urcă brusc de la șes la munte. În doar câteva zeci de minute ajungi în zona coniferelor, la aproape 1.000 de metri altitudine. În total, distanța de la Alba Iulia la Iezerul Ighiel este de 28 km.

Cu cât e mai îngust, mai pietros, mai dificil drumul, și cu cât o să așteptați mai mult să ajungeți la destinație, cu atât destinația va fi supraevaluată în mintea voastră. La fel se întâmplă și în călătoria către Iezerul Ighiel, aflat la capătul unui drum lung, anevoios. Diferența este, însă, că iezerul nu poate fi supraevaluat. Priveliștile lacului sunt atât de intense, de vaste, de liniștitoare, încât lacul își merită pe deplin laudele.

Nu vom exagera dacă spunem că iezerul este, din punct de vedere panoramic, un tablou imens, natural. Felul în care vi se înfățișează, din prima secundă când veți ajunge la mal, este o surpriză pentru ochiul uman; o supriză care include păduri de foioase și culmi înalte, toate oglindite în apă. Totul pare o grădină uriașă, superbă mai ales toamna, când ruginiul frunzelor se răsfrânge în luciul apei, încrețit de fiecare dată când adie vântul. Inutil să vă descriem acum, poeticește, tot ce e acolo. Fotografiile de aici sunt suficiente. Ideea este – și rețineți asta – că iezerul oferă unele dintre cele mai frumoase priveliști montane din România, bune de fotografiat din orice unghi, în orice anotimp.

Adânc de 9 m, Iezerul Ighiel este, de asemenea, cel mai mare lac carstic din Carpații României (similar Lacului Roșu din Orientali), adică e cel mai mare lac de baraj natural din țara noastră. În plus, pădurile culmilor care împrejmuiesc lacul au o biodiversitate ridicată. Sunt concluziile studiului făcut în zonă de către Academia Română, care a investigat modul de formare a lacului. De exemplu, urcând spre lac, puteți observa că în faţa lui există o pantă bruscă, care barează valea pe întreaga lăţime. Acesta e barajul natural, rezultat al unei alunecări de teren ce a închis valea, determinând acumularea apei în spatele lui.

Astfel, spun geografii, iezerul s-a format în calcare jurasice masive, dispuse peste un fundament de roci eruptive. Iar apele curgătoare care se varsă în iezer sunt parţial temporare, deoarece străbat o zonă calcaroasă şi sunt scurte (1,5 – 2 km). Cel mai semnificativ e Pârâul Iezerului, care îşi are obârşia în Izvorul de sub Lac şi care reprezintă drenarea subterană a lacului.

Înotul și folosirea ambarcațiunilor sunt interzise în spațiul Iezerului Ighiel. Pe timp de iarnă, traseul este deseori înzăpezit. Sunt absolut necesare lanțurile pentru roți sau, în lipsa acestora, cauciucurilor de iarnă.

Știați că pe malul Iezerului Ighiel puteți vedea un chip de piatră, ce seamănă izbitor cu un cap de om? Se află la intrarea în rezervație, la câțiva pași de poteca ce înconjoară lacul. Pare o figură cu ochii închiși, cu sprâncene stufoase și un început de zâmbet. Deși este ușor trecut cu vederea, stânca e impresionantă ca expresie umană, părând munca unui sculptor modernist. Și nu e singura de acest fel. De exemplu, o altă operă magnifică a naturii, e Piatra Secuiului, lângă Rîmetea, cu un profil similar unui bărbat întins pe spate. Alte piscuri zoomorfe și antropomorfe se află la stânca Piatra Corbului (cap de moșneag) lângă satul Tăuți și pe Vârful Șureanu (cap de câine), aproape de Iezerul Șureanu.

Sursa: viziteazaalbaiulia.ro Text: Rares TILEAGA

Sursa video/foto  – ziarulunirea.ro