Odată cu restrângerea și mai apoi închiderea totală a activităților din sectorul minier, orașul Uricani risca să devină unul fără nici o perspectivă de dezvoltare. Salvarea localității de la un iminent faliment și implementarea unor programe de dezvoltare care au adus localitatea în situația de a-și găsi noi surse de dezvoltare economică și socială a venit, așa cum recunoaște chiar primarul orașului Uricani, Dănuț Buhăescu din statutul României de țară membră a Uniunii Europene. Acest statut a permis autorităților locale de la Uricani să întocmească și să depună proiecte de zeci de milioane de euro, care odată acceptate la finanțare de către organismele de gestionare a fondurilor europene în țara noastră, au permis Uricaniului să se dezvolte.
”Dacă România nu era membră a Uniunii Europene și nu am fi putut avea acces la resursele financiare nerambursabile puse la dispoziția țărilor membre de către Uniunea Europeană, poate că astăzi nu am mai fi putut vorbi despre existența unei comunități urbane în Uricani, ca să nu mai spun că despre dezvoltare și aspirații de viitor nici nu ar fi putut fi vorba. Cine spune că aderarea țării noastre la Uniunea Europeană nu a fost un lucru bun, nu cunoaște realitatea. Noi, la Uricani, am trecut prin schimbările profunde generate de închiderea sectorului minier, cu toate consecințele și provocările pe care le-a adus în fața noastră acest lucru, iar faptul că am putut avea acces la finanțări europene, că am avut și avem în cadrul Primăriei orașului Uricani o echipă cu adevărat profesionistă în scrierea de proiecte și atragerea de fonduri europene, a făcut ca orașul Uricani să-și poată continua dezvoltarea astfel încât să putem obține statutul de localitate stațiune turistică, lucru care va da un nou avânt de dezvoltare economică și socială comunității uricănene în anii care vor urma”, spune Dănuț Buhăescu, primarul orașului Uricani.
Pentru a înțelege mai bine cum au evoluat lucrurile este suficient să amintim, de exemplu, că bugetul public local al orașului Uricani, constituit din impozitele și taxele directe și indirecte colectate de la cetățeni, nu depășește 500.000 de euro anual. Banii abia dacă acoperă cheltuielile de funcționare ale administrației locale și alte obligații care-i revin acesteia în gestionarea sectorului social, educațional sau cultural. În aceste condiții, despre investiții publice aproape că nu poate fi vorba. ”În Bugetul local, ponderea resurselor financiare pe care le putem aloca pentru investiții este de circa 20%. Doar cu acești bani, nu știu dacă am reuși să turnăm asfalt măcar pe un kilometru de drum într-un an. Dar, având la dispoziție oportunitatea de a atrage bani europeni care sunt nerambursabili, am reușit să aducem în orașul Uricani, în ultimii ani, investiții de peste 30 de milioane de euro. S-au investit și se investesc în continuare bani europeni în modernizarea drumurilor, în modernizarea școlilor, în reabilitarea blocurilor și clădirilor publice, în iluminatul public, în promovarea turismului ș.a.m.d. Am finalizat și avem încă în derulare câteva proiecte europene cu ajutorul cărora dorim să schimbăm radical fața orașului nostru, astfel încât acesta să fie demn de statutul de oraș-stațiune turistică, dar care vor conferi, în aceași timp, mai mult confort pentru cetățenii din orașul Uricani”, spune primarul Dănuț Buhăescu.
Numai în ceea ce privește modernizarea blocurilor de locuințe, orașul Uricani are, după Petrila, cei mai mulți bani europeni atrași pentru astfel de proiecte. ”Practic, peste tot unde cetățenii au înțeles, la rândul lor, oportunitatea de a face astfel de investiții dar și regulile europene care impun constituirea de asociații de proprietari și implicarea lor în derularea acestor proiecte, noi, Primăria, am dat tot concursul necesar pentru ca proiectele să fie întocmite corespunzător și să obținem cât mai mulți bani pentru cât mai multe blocuri din Uricani. La fel am procedat cu școlile și liceul din oraș, care sunt acum în plin proces de implementare a unor proiecte europene de modernizare și dotare la standarde europene. La fel am procedat cu unele proiecte care ne-au permis să asfaltăm străzi, să facem o frumoasă zone de promenadă pe malul Jiului și încă multe alte investiții care ne ajută să dezvoltăm orașul nostru”, mai spune primarul Dănuț Buhăescu.
În același timp, acesta arată că, pentru a putea accesa toate fondurile europene contractate, Primăria și Consiliul local al orașului Uricani au avut nevoie de sprijin pentru a putea asigura cota de cofinanțare obligatorie în astfel de proiecte. ”Procentual, această cotă care pornește de la 2%, pare mică, însă atunci când vorbești despre milioane de euro, pentru un oraș cu venituri mici cum este Uricaniul, e vorba de foarte mulți bani. Din fericire, am avut parte de sprijinul Consiliului județean Hunedoara în această direcție, și vreau să le mulțumesc consilierilor județeni, președintelui Laurențiu Nistor și administratorului public Costel Avram, pentru că ne-au fost întotdeauna alături. O altă sursă de bani pentru asigurarea de cofinanțare a proiectelor europene a constituit-o linia de credit bancar pe care am deschis-o, de unde am plătit unele cofinanțări, iar mai apoi am pus banii înapoi”, a mai spus Dănuț Buhăescu, primarul orașului Uricani.
În concluzie, este evident faptul că acolo unde aplicanții au reușit să scrie proiecte bune, cu bani europeni s-au realizat și se realizează investiții semnificative. Iar un astfel de exemplu de bune practici îl constituie și orașul Uricani, unde în ultimii ani au fost atrase fonduri europene consistente, care au făcut posibilă modernizarea localității chiar și în condițiile în care economia locală a cunoscut un regres semnificativ după închiderea minelor de cărbune și a altor activități economice similare ori conexe. Iar Uricaniul rămâne un oraș al României europene î care fondurile europene vin în continuare, contribuind decisiv la bunăstarea oamenilor și dezvoltarea localității.
