Pe 14 iulie 2022 se împlinesc 440 de ani de la scoaterea de sub tipar a unei lucrări monumentale din istoria literaturii române, lucrare cunoscută sub numele ”Palia de la Orăștie”.
Tipărit la 14 iulie 1582 la Orăștie, ”Palia” reprezintă prima traducere în limba română a Bibliei, mai exact a unei părți din Vechiul Testament, respectiv a primelor cinci cărți ale lui Moise, din care au fost tipărite două: ”Geneza” și ”Exodul”. Dincolo de relevanța sa religioasă, lucrarea este cu atât mai importantă cu cât acest document lingvistic consemnează, pentru prima oară încercări de unificare a limbii, prin evitarea utilizării de regionalisme și, tot pentru prima oară, este utilizat într-o scriere românească denumirea etnică de ”români”, până la acel moment fiind utilizată varianta ”rumâni”.
Volumul are 164 de file, fiind imprimat, între 14 noiembrie 1581 și 14 iulie 1582, pe hârtie de fabricație sibiană. Textul a fost editat parțial cu litere chirilice, iar apoi integral, în transcriere interpretativă. Traducerea se datorează episcopului Ardealului, Mihai Tordași, care a colaborat cu patru cărturari din Banat și Hunedoara, respectiv: pastorul evanghelic din Caransebeș, Ștefan Herceg, ”dascălul de dăscălie” Efrem Zecan, ”propovăduitorul evangheliei” Moisi Peștișel din Lugoj și Achirie, protopopul comitatului Hunedoarei. Aceștia ar fi tălmăcit o parte mai mare a Vechiului Testament, din care nu s-au păstrat decât primele două cărți. Cheltuielile de tipărire au fost suportate de către nobilul maghiar Ferenc Geszti din Deva. Cartea a fost tipărită de fiul lui Coresi, Șerban, „meșterul mare a tiparelor”, împreună cu Marien Diacul.
”Palia de la Orăștie” se numărăr printre puținele lucrări lingvistice din lume cărora le este dedicat și un monument. La 28 septembrie 1974, pentru a marca împlinirea a 750 de ani de atestare documentară a localității Orăștie, în piața centrală a orașului a fost dezvelit monumentul Palia din Orăștie, dăltuit în marmură albă de Rușchița de sculptorul Nicolae Adam. Monumentul are trei fețe care simbolizează etapele tipăririi cărții: prima față înfățișează cărturarii ce tălmăcesc textul în limba româna, a doua îi reprezintă pe cei doi mari meșteri tipografi care au scos cartea din teasc, Șerban Coresi și Marian Diacul, iar cea de-a treia față prezinta folosirea cărții de către români.
