Tu ești steaua ce răsare
Mai frumos ca o cunună
Numai într-un colț de mare
Numai într-un colț de Lună
Când luceferi din înalturi
Se coboară-n Marea Moartă
Unde nu-i viață-n veacuri
Tu învii iubirea n poartă
Și din ploaie faci mătase
Și un fir de curcubeu
Spune-i inimii să-mi lase
În șoptit numele tău
Când prin crengi de cireși albe
Se rotesc a lumii stupi
Ochii tăi sunt două salbe
De visări, să nu le rupi
Și din pasul ce nu știe
Să se-oprească din cântat
Se înalță foc de vie
Ca un dulce sărutat
Deodat- aprinzi izvorul
Arde flacăra pe cer
Mă cununi cu veșnic dorul
Și cu clipe care pier
Nu mai am la mine timpul
Ca să știu cât a trecut
De când am pictat tot nimbul
Pe al tău dulce sărut.
