1. Cine poate plăti retroactiv aceste contribuții?

Conform OUG 163/2020, “persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale”.

De precizat că nu pot beneficia de acest mecanism persoanele care au lucrat în străinătate și, prin urmare, au realizate stagii de cotizare în alte țări.

2. Ce tipuri de pensii sunt luate în calcul?

Același act normativ menționat mai sus, respectiv OUG 163/2020, prezizează că plățile retroactive ale contribuției la asigurările sociale (CAS) se pot face în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă.

3. Cum se plătește?

Cei interesați pot opta, așa cum apare și în modelul de contract conținut de OUG 163/2020, să plătească integral, într-o singură tranșă, sau în mai multe tranșe lunare.

În cazul în care o persoană nu reușește, din varii motive, să achite integral suma convenită prin contractul de asigurare nu există măsuri coercitive legate de partea rămasă neachitată. În același timp se va lua în calcul doar perioada pentru care s-a contribuit.

De menționat, totodată, că se pot încheia mai multe contracte succesive, cu condiția ca perioada totală asigurată să nu depășească șase ani. Adică, în situaţia în care, după data încetării aplicabilităţii contractului de asigurare socială, persoana interesată doreşte să se asigure în condiţiile OUG nr. 163/2020 pentru o nouă perioadă, poate încheia un nou contract de asigurare socială, respectând limita de șase ani.

4. Ce se întâmplă în cazul persoanelor care au vârsta de pensionare dar încă lucrează?

În cazul lor se poate efecta plata retroactivă a contribuției la pensie dacă nu este încă pensionar. Totuși, trebuie precizat că, în acest caz, plățile se pot face doar pentru perioadele anterioare neasigurate de dinaintea îndeplinirii vârstei standard de pensionare. De exemplu, o persoană care a atins vârsta standard de pensionare în decembrie 2021 și încă lucrează poate face plăți pentru perioade anterioare neasigurate de dinainte de acea dată.

După stabilirea „salariului minim european”, la nivelul UE, Marius Budăi a anunțat că sunt șanse mari ca de anul viitor, românii să încaseze un salariu minim de 3.000 de lei brut.

„Este o decizie binevenită, de la nivelul Uniunii Europene. Săptămâna viitoare voi demara discuțiile în cadrul Grupului de Dialog Social, cu partenerii sociali, reprezentanții angajaților și angajatorilor”, a declarat ministrul Muncii la România TV, precizând că ”propunerea este ca de la 1 ianuarie ca aceste venituri să fie majorate”.

În ceea ce privește creșterea pensiilor, Marius Budăi încă nu-și poate asuma un angajament în privința procentului. „Vom putea vorbi despre această majorare în momentul în care vom construi bugetul pentru anul viitor, așa cum a zis și domnul Marcel Ciolacu, președintele PSD.

Noile plafoane pentru plata contribuțiilor sociale vizate prin declarația unică (CAS – pensii – și CASS – sănătate)nu îi vor afecta pe toți contribuabilii, ci pe toți cei care depășesc cu mult actualul plafon de 12 salarii minime pe economie din venituri independente sau altele asemenea.

Odată cu veniturile din 2023 – nesalariale, adică obținute din activități independente, drepturi de autor, investiții, chirii etc. – există modificări importante la pensii și sănătate. De anul viitor, vorbim de mai mulți contribuabili care vor plăti CASS decât până acum și de sume mai mari care se vor duce în unele cazuri la pensii.

Sursa – ziarulunirea.ro